Linkuri accesibilitate

Proteste în Iran. Cât mai e până la revoluție


Proteste la Teheran, fotografie făcută pe 16 noiembrie 2019

La zece ani după ultimul mare protest din Iran, oamenii se revoltă din nou, după ce guvernul de la Teheran a anunţat o creştere de cel puţin 50% a preţului la benzină la pompă, care era până acum fixat la 10.000 de riali, adică mai puţin de opt eurocenţi. Preţul va fi acum de 15.000 de riali (11 eurocenţi) pentru un maximum de 60 de litri pe lună. Fiecare litru suplimentar va fi cu 300% mai scump. În Iran salariul mediu net este de 322 $/lună, utilitățile pentru un apartament mediu sunt de 30 $/lună, iar internetul 18$/lună. O garsonieră în centrul orașului costă peste 400 de dolari lunar, iar la periferie peste 250 de dolari.

Pentru ca veștile despre proteste să nu ia amploare, guvernul ar fi decis restrângerea accesului la internet pentru o anumită perioadă, scrie Reuters.

Tensiunile rămân la cote înalte luni, 18 noiembrie, după trei zile de proteste în mai multe orașe de-a lungul țării. Autoritățile au anunțat că șase persoane au murit până acum în ciocnirile cu poliția, dar relatările din surse diferite sugerează că ar fi mai multe victime.

În plus, Teheranul a acuzat Washington-ul de amestec în afacerile sale interne, după ce Statele Unite şi-au exprimat susţinerea faţă de ”poporul iranian” în contextul violentelor manifestaţii împotriva creşterii preţului la benzină din ultimele zile. Într-o postare pe twitter, Mike Pompeo, șeful diplomației americane, a scris: „ SUA sunt alături de voi”

Aceste cuvinte reprezintă „expresia sprijinului arătat de secretarul de stat american pentru un grup de rebeli”, răspunde Ministerul de Externe din Iran într-un comunicat dat publicităţii în noaptea de duminică spre luni. Ministerul ”condamnă aceste afirmaţii intervenţioniste”, se mai spune în text, potrivit căruia „nobilul popor iranian ştie bine că afirmaţii ipocrite de acest gen nu relevă de fapt niciun semn onest de simpatie”.

Combustibilul va fi raționalizat, iar achiziționarea lui se va face pe bază de cartele, într-o țară în care contrabanda cu benzină este estimată între 10 și 20 de milioane de litri pe zi, cea mai mare cantitate luând drumul Pakistanului. Acest fenomen a crescut odată cu scăderea monedei naționale (rialul), ca efect al sancțiunilor economice impuse de Statele Unite anul trecut, după retragerea Washington-ului din acordul nuclear semnat în 2015.

Inflaţia a depășit 40%, potrivit Fondului Monetar Internaţional, iar economia se va contracta cu 9,5% înainte să afişeze 0% creştere în 2020.

Preşedintele de la Teheran, Hassan Rohani, susține că majorarea prețului combustibilului va intra în buzunarele săracilor. Rohani a insistat că 60 de milioane de iranieni dintr-un total de 81 de milioane vor beneficia de ajutoare sociale provenite din aceste încasări și că primii bani vor fi distribuiți chiar săptămâna viitoare. Ajutoarele sunt însă mici față de nevoile oamenilor: un cuplu va primi 550.000 de riali, aproximativ 4 euro, iar o familie cu 5 copii va fi sprijinită cu 2 milioane de riali, ceea ce înseamnă 15 euro.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a exprimat duminică sprijinul faţă de majorarea preţului la benzină, iar parlamentul a anulat, în urma acestei declarații, o moţiune prin care legislativul intenționa să facă un pas înapoi, conform relatărilor agenției de presă ISNA.

Khamenei a mai declarat că, de două zile, anumite entităţi care se opun puterii actuale ”se bucură”, sugerând că ar fi vorba despre dinastia Pahlavi, care a căzut în urma revoluției islamice în 1979, şi despre gruparea de opoziţie iraniană Mujahedinii Poporului (MEK), considerată o organizaţie ”teroristă”.

Protestul vine pe fondul reluării acuzațiilor internaționale referitoare la lărgirea proiectelor nucleare ale Iranului. Organizaţia pentru Energia Atomică din Iran a anunţat în urmă cu două săptămâni că au început lucrările la a doua centrală nucleară a ţării. Șeful acestei agenții, Ali Akbar Salehi, a declarat, preluat de Reuters, că în acest fel Iranul va economisi 11 milioane de barili de petrol.

Uniunea Europeană (UE) s-a declarat "foarte îngrijorată" la începutul lunii noiembrie, imediat după ce Iranul a anunţat reluarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului, şi a estimat ca fiind "din ce în ce mai dificil" să fie susţinut acordul asupra programului nuclear iranian, încheiat în 2015. Centrala în curs de construcţie se află în portul Bushehr din sudul Iranului, iar proiectul beneficiază de asistenţă din partea Rusiei, care în mod tradițional este activă în regiune și încearcă să-și lărgească sfera de influență.

Pe de altă parte, revoluția islamică din 1979 a dat jos un guvern proamerican. Structura de vârstă a iranienilor ar putea arăta, dacă luăm în calcul analizele mai vechi făcute de Samuel Phillips Huntington, că o nouă revoluție ar putea avea loc în următorii ani: aproape 40% din populație e formată din tineri și copii sub 24 de ani, iar femeile sunt din ce în ce mai educate, ponderea lor în universități fiind mult mai mare decât cea a bărbaților.

Facebook Forum

Planurile lui Viktor Orbán îngrijorează: universitate chineză la Budapesta
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG