Președintele Kazahstanului, Kasâm Jomart Tokaev, a declarat stare de urgență la nivel național după ce mii de protestatari s-au ciocnit cu poliția și au luat cu asalt clădirile guvernamentale într-un val fără precedent al protestelor de stradă.
Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova a precizat că parașutiști ruși au fost trimiși în Kazahstan la cererea guvernului din Nur-Sultan pentru a ajuta la „stabilizarea” situației.
Președintele kazah Kasâm Jomart Tokaev a dat vina pe bandele „teroriste” pregătite în străinătate, dar nu a oferit nicio dovadă a unei implicări internaționale în revolta din țară.
Poliția kazahă spune că zeci de protestatari au fost „eliminați” în noaptea de miercuri spre joi în Almatî.
Protestatarii ar fi încercat să ia cu asalt clădirile administrative în timp ce protestele la nivel național au escaladat.
Fotogalerie | Protestele violente în Kazahstan
Purtătorul de cuvânt al poliției, Saltanat Azirbek, a declarat în 6 ianuarie că decesele au avut loc când „forțele extremiste au încercat să atace clădirile administrative, departamentul de poliție al orașului Almatî, precum și comisariatele locale de poliție”, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax.
Protestele au fost declanșate în țara din Asia Centrală, bogată în resurse de petrol, după ce prețul la combustibil a fost dublat de pe o zi pe alta.
Demonstranți furioși, unii înarmați cu bastoane de cauciuc și scuturi, au incendiat pe 5 ianuarie o reședință prezidențială și sediul primăriei din Almatî, unde protestatarii au preluat și controlul aeroportului, determinând suspendarea tuturor zborurilor.
Poliția a intervenit și a luptat cu protestatarii, folosind gaze lacrimogene, grenade paralizante și gloanțe de cauciuc pentru a încerca să disperseze mulțimile.
Ministerul de Interne a declarat că opt membri ai trupelor de poliție și Gărzii Naționale au fost uciși și 317 persoane au fost rănite în timpul tulburărilor.
Președintele cere ajutorul Rusiei, UE reacționează
Anterior, președintele Kasâm Jomart Tokaev a făcut apel la blocul regional de securitate condus de Rusia, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), pentru a ajuta Kazahstanul să răspundă la ceea ce el a numit a fi o „amenințare teroristă”. Tokaev nu a spus ce răspuns a primit.
În schimb, Serviciul European de Acţiune Externă (EEAS) al UE a reacționat și a transmis că încurajează găsirea unei soluţii paşnice şi a cerut respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor din Kazahstan.
„Solicităm părţilor implicate să acţioneze responsabil şi să se abţină de la acţiuni care ar putea duce la escaladarea violenţei”, transmite EEAS.
„Solicităm părţilor implicate să acţioneze responsabil şi să se abţină de la acţiuni care ar putea duce la escaladarea violenţei”, se arată în comunicatul EEAS.
Amenințările președintelui
Președintele Kasâm Jomart Tokaev a spus că va acționa „cât mai dur posibil” după ce protestatarii și forțele de securitate s-au ciocnit în câteva dintre principalele orașe ale Kazahstanului, pe fondul intensificării demonstrațiilor antiguvernamentale în republica aflată în Asia Centrală.
„În calitate de președinte, sunt obligat să protejez siguranța și pacea cetățenilor noștri, să-mi fac griji pentru integritatea Kazahstanului”, a spus el într-un mesaj transmis la televiziunea națională pe 5 ianuarie, după ce kazahi furioși au luat cu asalt clădirile oficiale din mai multe orașe.
Protestatarii au fugărit militarii și polițiștii puși să reprime manifestațiile, după ce furia lor a atins apogeul pentru creșterea abruptă a prețurilor la energie, împreună cu nemulțumirea față de probleme precum corupția, șomajul și salariile mici.
În Almatî (fosta Alma Ata în perioada sovietică), cel mai mare oraș al țării, sute de protestatari, dintre care unii înarmați cu bastoane de cauciuc, bastoane și scuturi, au luat cu asalt miercuri sediul primăriei iar un incendiu a izbucnit în clădire în mijlocul salvelor de gaze lacrimogene și a grenadelor paralizante și a gloanțelor de cauciuc ale poliției.
De asemenea, sediul partidului de guvernământ, Nur Otan, a fost devastat.
Protestatarii, descriși de șeful poliției din Almatî drept „extremiști și radicali”, au încercat și ei să pătrundă în reședința prezidențială din sud-estul orașului, potrivit informațiile transmise la știri, în timp ce din sediul partidului de guvernământ ieșea fum.
Ciocniri cu forțele de ordine
Protestatarii și poliția s-au ciocnit în câteva dintre principalele orașe ale Kazahstanului, pe măsură ce demonstrațiile se intensifică în toată țara.
Structurile care monitorizează comunicațiile spun că internetul ar fi fost oprit „pe scară națională”, în timp ce jurnaliștii Europei Libere spun că atât serviciile de internet, cât și cele de telefonie s-au deteriorat semnificativ.
Internetul a fost limitat tocmai pentru a limita, implicit, și capacitatea demonstranților de a se mobiliza, grupul de monitorizare web NetBlocks raportând o „pană de curent” la nivel național.
Aplicațiile de mesagerie Telegram, Signal și WhatsApp au fost și ele indisponibile în Kazahstan, în timp ce pagina de internet a Europei Libere și a altor publicații independente au fost blocate.
Președintele Kasâm Jomart Tokaev a demis miercuri guvernul și a declarat stare de urgență în anumite părți ale Kazahstanului - inclusiv în cel mai mare oraș al țării, Almatî (denumit Alma Ata în perioada sovietică), ex-capitală și centru economic și financiar important al țării, și în capitala Nur-Sultan (fostă Astana, a cărei denumire a fost modificată în 2019 în cinstea primului președinte al republicii independente, Nursultan Nazarbaiev).
Totul în încercarea de a opri valul de proteste care a izbucnit în vestul regiunii Mangistau în urmă cu trei zile, din cauza creșterii bruște a prețurilor la gazul petrolier lichefiat (GPL), un combustibil popular folosit pentru circulația vehiculelor în țara bogată în petrol.
Demonstrațiile s-au răspândit apoi în întreaga țară.
Violențe au fost semnalate și pe 5 ianuarie în orașul Aktobe, din nordul orașului, unde poliția a tras cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor care au încercat să intre cu forța în clădirea guvernului regional.
Un corespondent al Europei Libere a văzut mai multe persoane cu răni la picioare.
Protestele au continuat și în alte orașe și orașe, inclusiv Aktau, Janaozen și Oral (fostul Uralsk din perioada sovietică), unde zeci de persoane au fost reținute.
Potrivit Ministerului de Interne, peste 200 de persoane au fost reținute în timpul nopții trecute la Almatî (vezi video) și în alte părți ale țării, dar observatorii spun că numărul ar putea fi mult mai mare.
Ministerul susține că cel puțin 95 de ofițeri au fost răniți în confruntări.
Guvernul demis, prețul la combustibil redus, protestatarii nemulțumiți
Un decret publicat pe site-ul prezidenţial miercuri dimineață a anunțat că președintele Tokaev a acceptat demisia cabinetului condus de prim-ministrul Askar Mamin. Prim-vicepremierul Alihan Smailov a fost numit premier interimar iar actualii membri ai guvernului își vor menține atribuțiile până la formarea unui nou cabinet, potrivit decretului.
Tokaev a impus stare de urgență în regiunile Almatî și Mangistau, precum și în Nur-Sultan, până pe 19 ianuarie, după ce protestele s-au amplificat. Circulația va fi restricționată pe timpul nopții în toate localitățile care intră sub incidența decretelor.
Înainte de demisia sa, guvernul a anunțat că restabilește plafonul de preț de 50 tenge (0,11 USD) pe litru la combustibil, adică la mai puțin de jumătate din prețul pieței de acum, în Mangistau.
Manifestanții din Aktau și Janaozen au spus că simpla demitere a unor oficiali nu schimbă cu nimic lucrurile și au cerut dizolvarea parlamentului, unde opoziția nu are reprezentanți autentici, și au cerut limitarea puterilor prezidențiale, printre altele.
Janaozen a fost scena unei represiuni dure a poliției în 2011 împotriva lucrătorilor din industria petrolieră care au protestat împotriva salariilor mici și a condițiilor precare de muncă, soldată cu moartea a cel puțin 16 dintre ei.
Pe lângă înlocuirea primului ministru, Tokaev a numit un nou prim-vicepreședinte al Comitetului de Securitate Națională (KNB) pentru a-l înlocui pe Samat Abiș, nepot al puternicului ex-președinte Nursultan Nazarbaev.
Nazarbaev, adevăratul conducător
Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, un apropiat al lui Vladimir Putin, a condus țara cu o mână de fier de la declararea independenței sale, în 1991, până în 2019, când a demisionat din funcția de președinte și l-a ales succesor pe Tokaev.
Chiar și așa, el continuă să controleze mediile sociale, economice și politice conducând influentul Consiliu de Securitate și bucurându-se de puteri nelimitate ca „elbasî” – lider al națiunii.
Între timp, deși bilanțul în domeniul respectării drepturilor omului pare să se fi mai îmbunătățit, manifestanții pașnici și susținătorii mișcărilor interzise ale opoziției continuă să fie reținuți, amendați și urmăriți penal.
Șeful și operatorul Europei Libere kazahe, reținuți
Poliția kazahă a reținut pe 4 ianuarie jurnaliştii Europei Libere care reflectau protestele.
Darhan Umirbekov, redactor la Serviciul Kazah al RFE/RL, a fost reținut la o demonstrație în capitala Nur-Sultan, la doar câteva ore după ce ofițerii l-au reținut, pentru scurt timp, pe Kasîm Amanjol, șeful interimar al biroului din Almatî al Serviciului Kazah al RFE/RL, cunoscut local ca Azattik , în timp ce filma pentru a treia zi protestele.
Umirbekov a fost eliberat după ce a fost interogat de poliție timp de patru ore și jumătate.
Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a criticat autoritățile pentru reținerea jurnaliștilor despre care a amintit că asigură un serviciu public extrem de important atunci când transmit de la evenimente, cum sunt și demonstrațiile.
„Este scandalos că reporterii ar fi arestați doar pentru că își fac meseria”, a spus el.