Conform unei declarații obținute de Iran International, o femeie care se afla în aceeași secție de poliție cu Mahsa Amini spune că tânăra ar fi ezitat să iasă din duba forțelor speciale și că atunci ar fi fost lovită în cap de ofițeri. În sala de așteptare, Mahsa ar fi întrebat de mai multe ori de ce a fost arestată când hainele sale sunt conforme cu codul moral al țării.
La un moment dat, Mahsa s-ar fi prăbușit la pământ iar polițiștii ar fi ignorat-o, zicând că se preface ca să iasă din detenție. Jumătate de oră mai târziu, când un medic cu prea puțină experiență a venit la fața locului, tânăra intrase deja în comă.
Doar o oră mai târziu ar fi venit un medic care a încercat s-o resusciteze, iar după altă jumătate de oră a sosit o ambulanță care a dus-o la spital. Martora spune că deținutele ar fi implorat poliția să-i spună fratelui Mahsei, care o aștepta afară, ce s-a întâmplat, dar aceștia au refuzat. În acele ore cruciale în care polițiștii au ignorat-o, starea Mahsei s-a înrăutățit, iar tânăra a intrat în comă.
Ministerul de externe din Iran l-a convocat pe ambasadorul Marii Britanii, Simon Shercliff, pentru a explica prezența site-urilor media despre Iran care publică știri critice din Regatul Unit.
Autoritățile spun că aceste știri ar fi contribuit la răspândirea revoltelor și că încalcă suveranitatea statului. Printre principalele site-uri de știri iraniene care publică din Marea Britanie se află atât Iran International cât și Iranwire.
Proteste împotriva guvernului iranian au loc pe tot globul, dar cele de la Londra din fața ambasadei au devenit violente din cauza unor protestatari rău intenționați, conform BBC.
A fost convocat în mod similar și ambasadorul Norvegiei, tras la răspundere pentru condamnarea în parlament a guvernului Iranian de către parlamentarul norvegian Masud Gharahkhani. Gharahkhani s-a născut în Iran și a părăsit țara, ca refugiat, în 1987.
Statul iranian se pregătește pentru proteste pe termen lung. Guvernul ar fi pregătit deja un tribunal special pentru a judeca protestatarii arestați în aceste săptămâni.
Comandanții forțelor armate, o parte dintre autoritățile implicate în reprimarea protestelor, și-au mutat familiile în locuri secrete; în cazul în care protestele se vor intensifica, familiile comandanților vor fi trimise în Georgia.
Studenții din mai multe universități iraniene au anunțat greve până când toți colegii lor arestați vor fi eliberați. Universitățile și-au suspendat temporar activitățile pentru a reduce prezența studenților în campusuri și, cu aceasta, riscul organizării de proteste. Zeci de profesori de la universitățile din Iran și-au dat demisia în solidaritate cu studenții.
Fostul jucător al echipei naționale de fotbal Ali Karimi, considerat a fi unul dintre cei mai buni jucători de fotbal din istoria țării, a condamnat public uciderea Mahsei Amini și a împărtășit cu cei peste 12 milioane de urmăritori sfaturi despre accesarea VPN-urilor (rețele virtuale private care protejează conexiunea la internet și confidențialitatea online).
Sute de protestatari au scandat în stradă numele lui Karimi, alături de îndemne precum „moarte lui Khamenei” sau „femei, viață, libertate”.
De asemenea, mai mulți sportivi s-au retras din echipele naționale și o prezentatoare la radioul de stat și-a dat demisia spunând că nu se poate împăca cu ideea de a veni la muncă în condițiile actuale.
Cel puțin 1.200 de protestatari au fost deținuți în zeci de orașe din întreaga țară. Familiile adunate în fața închisorii Evin, la marginea capitalei, în așteptarea veștilor despre cei dragi au fost atacate de administratorii închisorii. Potrivit Iranwire, aceștia au aruncat cu gaz lacrimogene și au condus o mașină înspre grupul adunat în fața închisorii. Nu s-au înregistrat victime în urma acestui incident.
Una dintre persoanele ucise de autorități în timpul protestelor este Hadis Najafi, o tânără de 20 de ani care a fost lovită de șase gloanțe în noaptea din 21 septembrie. Hadis, care avea o prezență publică pe rețelele sociale, apare într-un clip video prinzându-și părul înainte să înfrunte forțele de ordine în ultimele sale momente.
La înmormântarea lui Javad Heydari, un tânăr ucis de poliție în protestele de săptămâna trecută, sora sa și-a tăiat părul peste sicriul său în semn de protest. Mii de femei iraniene și-au tăiat părul în public sau pe internet, pentru a demonstra că regimul nu are dreptul să le controleze atât de strict. Sute de femei din afara Iranului au repetat gestul din solidaritate și pentru a atrage atenția asupra drepturilor femeilor în Iran.
Multe alte femei au incendiat hijab-uri și au ieșit pe străzile din Iran cu părul descoperit. Cele care fac acest lucru se expun unui risc extrem, deoarece poliția iraniană a început să folosească programe de recunoaștere facială pentru a identifica protestatarii. Cei care sunt găsiți vinovați de sfidarea statului riscă ani grei în închisoare.
Strada și internetul
Guvernul iranian a blocat rețelele de telecomunicații și internetul, mai ales rețelele sociale, pentru a îngreuna coordonarea protestelor și pentru a se asigura că nu sunt distribuite informații despre violența poliției. Peste 60 de milioane dintre cetățenii iranieni sunt abonați la cel mai mare operator de telecomunicații, motiv pentru care este foarte ușoară deconectarea instantă a țării.
Internetul este complet închis între ora 16:00 și miezul nopții, timp în care au loc protestele. Cei ce ies în stradă rareori iau cu ei telefoane, conștienți de faptul că ar putea fi localizați prin ele sau că, dacă ar fi arestați, autoritățile ar putea găsi dovezi care să le justifice arestarea.
Guvernul iranian își perfecționează încă din timpul protestelor din 2019 metodele de supraveghere și cenzură online. Acest sistem de supraveghere a cetățenilor este conectat cu noile cărți de identitate digitale și cu sistemele de recunoaștere facială, creând un regim atotcuprinzător de monitorizare a iranienilor.
Accesarea VPN-urilor, care ar permite ocolirea restricțiilor guvernamentale, a fost și ea limitată. Aceste blocaje sunt motivul pentru care știrile ies cu greu din Iran în aceste zile și sunt confirmate cu greu de surse secundare.
Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, nu și-a ajustat regulile comunitare și astfel ajung să fie eliminate multe postări ale activiștilor care încearcă să distribuie informații despre proteste.
Gruparea internațională de hackeri Anonymous s-a alăturat protestelor împotriva guvernului iranian. Aceștia încearcă să blocheze cât mai multe site-uri ale autorităților iraniene.
Multimiliardarul Elon Musk a promis iranienilor că-și va poziționa satelitul Starlink astfel încât să le garanteze accesul la internet. Cu toate acestea, oamenii ar putea să se conecteze la Starlink doar prin terminale care ar trebui introduse ilegal în țară. Musk a mai promis în trecut să ajute în situații umanitare, precum a fost cazul băieților tailandezi blocați în peșteră în 2018, dar au exista critici că mai mult i-ar fi încurcat pe cei calificați să intervină.
Statelor Unite urmăresc situația din Iran și spun că intervin în sectoare strategice. Guvernul de la Washington a relaxat sancțiunile asupra Iranului, pentru a permite cetățenilor să transmită mai liber informații cu privire la proteste. Aceste relaxări se referă la rețelele de socializare, servicii de cloud și videoconferințe, și alte instrumente anti-cenzură, precizează Al Jazeera.
De ce protestează iranienii?
Mii de iranieni au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta față de moartea unei tinere care a fost arestată și ucisă de guvernul iranian pentru că nu a purtat corect hijabul.
Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 15 septembrie în urma rănilor îndurate în arest, după câteva zile petrecute în comă. Amini a fost arestată pe 13 septembrie și dusă la centrul de detenție unde urma să primească cursuri de reeducare cu privire la ținuta corespunzătoare.
Poliția religioasă din Iran a susținut că tânăra a murit în urma unui atac de cord și că avea probleme de sănătate, fapt negat de familia Amini. Conform documentelor medicale obținute de Iran International, craniul Mahsei fusese zdrobit, ceea ce a dus la hemoragie și edem cerebral. Loviturile îndurate au fost atât de severe încât nu ar fi avut nicio șansă să supraviețuiască.
Regulile de vestimentație pentru femeile din Iran
Hijab-ul, vălul care acoperă părul femeilor, a fost impus prin lege în Iran în urma revoluției din 1979 prin care liderii religioși au preluat controlul țării.
„Femeile în vârstă de peste 9 ani trebuie să poarte în public eșarfă și să aibă haine largi, astfel încât să nu i se poată identifica formele. Pe lângă acestea, au fost aduse de-a lungul timpului ajustări privind fardul puternic, care e considerat imoral. Aceste elemente sunt considerate aspecte decadente conform codului derivat din legea islamică, precum interzicerea consumului de băuturi alcoolice” - Flavius Caba-Maria, Middle East Political and Economic Institute (MEPEI).
Regulile nu se aplică doar femeilor musulmane, ci tuturor femeilor de pe teritoriul țării.
Femeile cu convingeri religioase mai stricte se acoperă și mai mult, purtând niqab (voalul care acoperă fața) sau burqa (veșmântul care acoperă întreg corpul).
Sub fostul președinte Hassan Rouhani, regulile nu erau impuse atât de strict și tinerele au început să poarte hijab-uri din ce în ce mai largi, care nu le acopereau complet părul.
Au început să poarte haine mai colorate, mai scurte și mai strâmte și să poarte mai mult machiaj. Însă de la venirea la putere a lui Ebrahim Raisi, anul trecut, regulile s-au înăsprit din nou și Poliția Moralității patrulează străzile și amendează sau arestează femeile care nu respectă strict codul de îmbrăcăminte.
Moartea Mahsei Amini în custodie a fost, pentru iranieni, picătura care a umplut paharul. Nemulțumirile față de guvern și la legile islamice stricte s-au revărsat prin ieșirea a mii de oameni în stradă.
Poliția acționează cu impunitate, rănind nu doar protestatari, ci și simpli trecători. Cei care au ieșit în stradă au fost întâmpinați de polițiști cu tunuri cu apă, gaz lacrimogen, și muniție vie. Autoritățile spun că au fost uciși 41 de protestatari, dar organizațiile pentru drepturile omului estimează între 57 și 76 de morți. Cel puțin 1.200 de protestatari au fost arestați în doar zece zile.
