Trei asociații ale magistraților condamnă încercarea de intimidare a procurorilor și judecătorilor care au fost vrut să protesteze luni pe treptele Curții de Apel București.
Forumul Judecătorilor din România, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție au anunțat că „dezaprobă modalitatea în care conducerea Curții de Apel București și personalul jandarmeriei însărcinat cu paza clădirii acestei instanțe intervenit asupra reuniunii magistraților care protestau liber împotriva modificărilor legislative recente care afectează grav fundamentele statului de drept în România”.
Orice încercare de intimidare a magistraților și de împiedicare a protestelor pașnice pune în pericol valorile fundamentale ale UE și nu poate fi legitimată în niciun fel. Nu poate fi vreo justificare a unei forme de pedepsire a demersurilor inițiate de judecători pentru revocarea președintelui CSM, Lia Savonea, președinte şi al Curții de Apel București.
Cele trei asociații resping încercarea de intimadare a magistraților care protestează și care au demarat procedura de revocare a Liei Savonea, care este președinte al Curții de Apel București, locul de unde au fost goniți luni seara tinerii magistrați care s-au adunat din nou să protesteze. Lia Savonea este președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, iar magistrații protestatari au anunțat în mai multe rânduri că nu se simt reprezentați de aceasta. Protestatarii au acuzat-o pe Savonea că ar avea interese personale pe care le execită în dauna breslei.
Potrivit Raportului Comisiei de la Veneția privind libertatea de exprimare a judecătorilor, garanțiile privind libertatea de exprimare se aplică și judecătorilor, se mai arată în comunicatul celor trei asociații de procurori și judecători.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că opiniile exprimate de judecători cu privire la buna funcționare a justiției, care este un subiect de interes public, sunt protejate de Convenție, chiar dacă astfel de declarații au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea cu privire la aceste subiecte. „Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctul de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator este în detrimentul societății în ansamblul său, mai arată cele trei asociații.
„Atunci când sunt amenințate principii de bază ale statului de drept, magistraţii au datoria de a trimite semnale de alarmă, de a lua o poziție fermă, indiferent de persoana care inițiază amenințarea”, spun cele trei asociații.
Treptele Palatului de Justiție din București au devenit un simbol al apărării independenței justiției și valorilor statului de drept în România, demersurile judecătorilor şi procurorilor organizate în acest cadru fiind prezentate în toate colţurile lumii.
Protestul magistraților din București a fost obstrucționat, luni seara, de prezența jandarmilor pe treptele Curții de Apel București (CAB), care i-au împiedicat pe cei câțiva tineri judecători și procurori să protesteze.
O echipă de șase jandarmi în uniformă s-a așezat în fața Tribunalului Mare, cum este mai cunoscută CAB, fiind coordonați de o persoană în civil, care a refuzat să se legitimeze. Jandarmeria București nu a oferit un răspuns referitor la prezența jandarmilor pe locul devenit de trei săptămâni consacrat pentru protestele magisraților bucureșteni.
O singură judecătoare, Andreea Sârbu, de la Tribunalul sectorului 1 București, a rămas la locul protestului, colegii săi retrăgându-se la colțul clădirii Curții de Apel București.
Judecătoarea Andreea Sârbu a declarat presei că șefa Curții de Apel București ar fi emis un ordin prin care interzicea protestele pe treptele CAB.
Judecătoarea Andreea Sârbu a declarat că, personal, dorește revizuirea modificărilor aduse anul trecut la Legile Justiției, care „încalcă independența magistraților”. „Nu sunt în concordanță cu legile europene, cu separația puterilor în stat și cu statul de drept”, a spus tânăra judecătoare. Ea a spus că și-a continuat protestul pe treptele CAB pentru că nu a văzut ordinul președintei CAB și își exercită, „ca orice cetățean, dreptul la liberă exprimare”.
