Linkuri accesibilitate

PSD are șanse mici să amâne alegerile dacă Iohannis se opune. Asul din mâneca Guvernului


Marcel Ciolacu și Călin Popescu Tariceanu

Motivarea Curții Constituționale care conferă dreptul parlamentului să stabilească data alegerilor parlamentare este un balon de oxigen pentru partidele care doresc amânarea alegerilor, adică PSD și sateliții săi, ALDE și Pro România. Numai că socoteala ar putea să nu le iasă dacă președintele Iohannis își folosește toate pârghiile pentru a forța ținerea alegerilor la termenul de 6 decembrie, fixat prin Hotărâre de guvern. Calendarul, dar și câteva condiții impuse de Constituție și de motivarea Curții pot fi piedici serioase.

Marcel Ciolacu a declarat joi că alegerile trebuie să fie amânate 3 luni prin lege organică, iar dacă ”în martie avem creştere a numărului de cazuri – nu este exclus cu acest Guvern – atunci are prerogativele constituţionale preşedintele să prelungească mandatul parlamentarilor.

Asta ar însemna ca președintele să declare stare de urgență, iar parlamentul să-și exercite atribuțiile cu drepturi depline, spre deosebire de cele trei luni anterioare când are prerogative restrânse.

Ciolacu i-a atras atenția lui Klaus Iohannis că nu poate să țină legea mai mult de o lună, după care Hotărârea de Guvern devine nulă. Lucrurile sunt însă ceva mai complicate.

În primul rând, trebuie să se țină cont de faptul că în joc sunt două legi:

1. legea care dă dreptul parlamentului să stabilescă data alegerilor și

2. legea care fixează data alegerilor.

Cele două legi trebuie judecate la parchet, pentru că de ambele depinde organizarea alegerilor la termen sau amânareaa lor.

Există mai multe restricții și condiționări:

  • Mandatele parlamentarilor expiră pe 20 decembrie
  • Legea de stabilire a datei alegerilor trebuie să fie una organică
  • Legea trebuie să fie promulgată până la data de 20 decembrie
  • După această dată parlamentul nu mai poate modifica și adopta legi organice, având puteri restrânse
  • Doar din momentul în care legea care dă dreptul parlamentului să fixeze este promulgată Hotărârea de Guvern care stabilește pe 6 decembrie alegerile își încetează efectele

Nici să vrea, parlamentul nu mai poate stabili prin lege data alegerilor pentru 6 decembrie

Profesorul de drept constituțional, Ștefan Deaconu, explică pentru Europa Liberă că parlamentul, chiar și dacă ar vrea să emită o lege prin care fixeze data alegerilor până în 20 decembrie, poate chiar 6 decembrie, nu mai are când. E imposbil, spune Deaconu

Dacă legea aceasta, cea venită de la Curtea Constituțională, intră în vigoare, parlamentul trebuie să emită o lege prin care să fixeze data alegerilor cu minimum 60 de zile înainte de data alegerilor. Dacă s-ar dori organizarea alegerilor în interiorul actualului mandat, care expiră pe 20 decembrie, trebuie ca parlamentul să adopte o lege de stabilirea datei alegerilor până în 20 octombrie. Lege care ar trebui să se publice în Monitorul Oficial pe 18 octombrie, ca să intre în vigoare pe 20. Ceea ce e imposibil. Deci, rămân două scenarii posibile: alegerile au loc pe 6 decembrie, așa cum s-a stabilit, sau alegerile au loc la o dată după 20 decembrie”.

Ce se întîmplă dacă parlamentul nu reușește să dea legea până în 20 decembrie

Așadar, parlamentului, adică partidelor care nu doresc ca alegerile să aibă loc în 6 decembrie, nu le rămâne decât 1. fie să nu mai modifice legea care le permite să stabilească data alegerilor ( CCR spune că este la latitudinea parlamentului), în așa fel încât guvernul să stabilească data alegerilor, iar HG să rămână în vigoare, fie 2. legea organică de stabilire a datei alegerilor să fie promulgată până în 20 decembrie.

Dacă se iese din acest calendar, va fi un vid legislativ pentru care, Ștefan Deaconu spune că nu vede soluții constituționale.

Automat, conform deciziei CCR, data alegerilor va fi stabilită printr-o lege organică, care trebuie adoptată de actualul parlament până la data de 20 decembrie, când expiră mandatele, după aceea parlamentul nu mai are voie să adopte legi organice. Dacă parlamentul nu reușește până în 20 decembrie să facă asta, atunci nu mai am soluție constituțională, spune Ștefan Deaconu pentru Europa Liberă.

Calendarul legii care permite parlamentului să stabilească data alegerilor

În varianta în care președintele Iohannis utilizează la maximum toate pârghiile de care dispune pentru a tergiversa promulgarea legii, iar PNL îi dă o mână de ajutor

  • Legea vine la promulgare la președinte, care o trimite la reexaminare parlamentului- 10 zile
  • Reexaminarea legii în parlament- 3-5 zile
  • Legea se întoarce pentru promulgare la președinte- 10 zile
  • PNL și USR sesizează Curtea Constituțională- 3-10 zile ( cu motivare cu tot)
  • Legea se duce la promulgare la președinte- 10 zile

În total, traseul acestei legi până la promulgare este între 36 și 45 de zile. Ceea ce înseamnă 22 noiembrie- 1 decembrie.

Acela va fi momentul în care Hotărârea de guvern își încetează efectele, iar parlamentul poate vota legea care fixează concret data alegerilor.

Este puțin probabil, dacă nu chiar imposibil, ca parlamentul să se înscrie în acest calendar dacă președintele utilizează pârghiile pentru a o mai întârzia.

Opțiunea nucleară de ultim moment

Guvernul Orban mai are la îndemână o opțiune: Ordonanța de urgență care să proroge sau chiar să abroge legea care dă parlamentului dreptul să fixeze data alegerilor, spun pentru Europa liberă surse liberale. Această mișcare se poate face în perioada în care legea așteaptă să intre în vigoare după ce a fost publicată în Monitorul Oficial, adică trei zile, explică sursele menționate. În felul acesta Hotărârea de Guvern iși produce în continuare efectele, iar data alegerilor ar rămâne pe 6 decembrie.

Este însă o acțiune riscantă, pentru că depinde de momentul la care legea va fi promulgată de președinte, dacă acesta este totuși la o distanță de 14 zile de data alegerilor, în jur de 22 noiembrie, să spunem, atunci există posibilitatea contestării OUG de către Avocatul Poporului la Curtea Constituțională (acțiune mai mult decât probabilă), care poate judeca în procedură de urgență. Atunci planul guvernului ar fi dat peste cap.

PNL și USR vor contesta legea la CCR

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat pentru Europa Liberă că PNL va contesta legea la Curtea Constituțională după ce ea vine de la reexaminare.

Deputatul USR Stelian spune că existat deja o discuție în Biroul Național în acest sens. ”Ideea este că trebuie să ne sincronizăm cu PNL să depunem o sesizare la Curtea Constituțională, ca să facem tot posibilul să mergem pe calendarul de 6 decembrie. O să facem sesizare și vom avea cât de repede discuții cu PNL. Cred că președintele va trimite legea la reexaminare, acesta va fi următorul pas, apoi noi vom face sesizarea la Curte”, ne-a declarat Stelian Ion.

XS
SM
MD
LG