Linkuri accesibilitate

PSD vrea ca Guvernul să renunțe complet la angajarea răspunderii pe zona Justiției


Guvernul vine în fața Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea pe mai multe proiecte de lege.
Guvernul vine în fața Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea pe mai multe proiecte de lege.

Senatorii social-democrații au depus mai multe amendamente la proiectele pentru care Guvernul îți asumă astăzi răspunderea în fața Parlamentului. Cei din PSD susțin că procedura asumării nu are rost pentru mai multe inițiative care se află deja în Parlament.

UPDATE Guvernul a renunțat la asumarea răspunderii privind pensionarea anticipată a magistraților, după 20 de ani de activitate, precum și la măsura de amânare a creșterii de la doi la trei a numărului judecătorilor în completurile inferioare, după ce și aceasta a fost adoptată de Senat cu o zi în urmă. În aceste condiții, din pachetul pe justiție cu care Guvernul Orban merge să își asume răspunderea în Parlament a mai rămas doar amânarea intrării în vigoare a majorării perioadei de pregătire la Institutul Național al Magistraturii, de la 2 la 4 ani.

PSD solicită Guvernului să nu mai angajeze răspunderea pentru proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor de judecată și a parchetelor de pe lângă acestea.

„Cele trei articole ale proiectului de lege vizează aspecte ce fac obiectul procesului legislativ în derulare și aflat în faza finală a acestui proces. Există o identitate aproape perfectă între textele aflate în procedura de legiferare și cele vizate de proiectul de lege al Guvernului. În aceste condiții, nu se justifică nici inițiativa legislativă nouă avută în vedere și nici procedura aleasă de Guvern”, se arată în punctul de vedere trimis conducerii Parlamentului de senatorul Șerban Nicolae.

Guvernul a dorit să își angajeze răspundere pe trei subiecte legate de justiție: prorogarea termenului privind pensionare anticipată a magistraților, amânarea creșterii de la doi la trei a numărului judecătorilor în completurile inferioare și amânarea intrării în vigoare a majorării perioadei de pregătire la Institutul Național al Magistraturii.

Potrivit celor din PSD, chestiunea soluționării în complet de doi sau trei judecători în căile de atac în materie penală și civilă, precum și prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor referitoare la vechimea minimă în magistratură pentru pensionare a găsit deja prin consens, soluția legislativă necesară în interiorul procedurii parlamentare.

În ceea ce privește al doilea punct pentru care Guvernul dorea să-și angajeze răspundere, cel referitor la concursul de admitere în Institutul Național al Magistraturii, cei din PSD susțin că acest subiect urmează să fie discutat în prima sesiune din 2020. Ei adaugă că există un acord cu CSM și Ministerul Justiției pe acest subiect.

Concluzia celor din PSD este că demersul Guvernului ar putea genera grave distorsiuni în funcționarea justiției dacă ar continua.

Amendamentele din partea social-democraților au fost depuse de senatorul Robert Cazanciuc.

Parlamentul se reunește astăzi pentru a discuta cele trei proiecte pentru care Guvernul dorește să-și angajeze răspunderea: abrograrea OUG51 privind transportul elevilor, legea plafoanelor bugetare și modificarea legilor Justiției.

Strategia celor de la PSD a fost să lase fără obiect angajarea răspunderii de Guvern pe zona justiției. Senatul a adoptat ieri prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensionării anticipate a magistraților până la 1 ianuarie 2022. Dan Barna a anunțat după întâlnirea cu Ludovic Orban din această dimineață că Guvernul ar putea renunța să-și mai angajeze răspunderea pe acest punct după votul de ieri din Senat.

USR vrea ca Guvernul să nu aibă deficit sub 3%, ALDE vre mai mult

USR a depus un amendament la legea plafoanelor prin care propun ca “plafonul soldului bugetului general consolidate, exprimat ca procent în PIB, să fie în 2020 sub 3%, iar în anul 2021 tot sub 3%”.

În motivare, cei de la USR susțin că “creșterea previziunii de deficit peste limita de 3% este o greșeală”. Potrivit acestora, deficitul va fi finanțat prin datorie, ceea ce va crește dobânzile pentru mediul privat, va crește inflația și va devaloriza moneda națională. USR afirmă că intervenția BNR nu poate opri complet niciunul din aceste efecte.

La polul opus se află cei de la ALDE, care propun printr-un amendament ca „plafonul soldului general consolidat , exprimat ca procent în PIB, este în anul 2019 de -3,95%, iar în anul 2021 de -3.60% “

Ședința Parlamentului a început la ora 12.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG