„Insistăm asupra sprijinului nostru pentru reforma ONU, inclusiv a Consiliului său de Securitate, pentru a-i spori democraţia, reprezentativitatea, eficacitatea (...) şi, de asemenea, asupra extinderii prezenţei ţărilor în curs de dezvoltare în toate categoriile de apartenţă la Consiliul", se arată în declaraţia finală a summitului de la Kazan.
În plus, declaraţia subliniază necesitatea aplicării „justiţiei geografice” în alcătuirea secretariatului ONU şi a altor organizaţii internaţionale.
A fost pusă în evidență și importanţa ca ţările din Africa, Asia şi America Latină să joace un rol mai important în gestionarea afacerilor mondiale.
Declaraţia subliniază apariţia unor „noi centre de forţă", care contribuie la apariţia unei ordini mondiale „drepte, democratice şi echilibrate".
Deşi condamnă sancţiunile unilaterale, declaraţia finală apără cooperarea în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale în strictă conformitate cu principiile egalităţii şi respectului reciproc. Se precizează însă că drepturile omului includ dreptul la o dezvoltare justă şi echitabilă a tuturor ţărilor.
Grupul BRICS a condamnat impunerea de sancţiuni unilaterale nesusţinute de ONU şi a cerut ridicarea celor existente, deoarece acestea contravin dreptului internaţional şi dăunează celor mai vulnerabile sectoare ale populaţiei din ţările sancţionate.
„Măsurile coercitive unilaterale, inclusiv sancţiunile economice unilaterale şi sancţiunile secundare, care contravin dreptului internaţional, au consecinţe grave asupra exercitării drepturilor omului, inclusiv asupra dreptului la dezvoltare", se arată în documentul publicat la finalul reuniunii din Kazan.
„De aceea facem apel la eliminarea acestor măsuri", se mai arată în declaraţia BRICS, care include două ţări membre - Iran şi Rusia - împotriva cărora au fost impuse numeroase sancţiuni.
În plus, în declaraţie, membrii BRICS şi-au exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la impactul negativ" al sancţiunilor "asupra economiei mondiale, a comerţului internaţional şi a îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare stabilă".
„Aceste tipuri de măsuri subminează statutul ONU, sistemul comercial multilateral, dezvoltarea stabilă şi acordurile privind protecţia mediului înconjurător", se arată în documentul summitului.
Potrivit BRICS, sancţiunile „afectează negativ şi creşterea economică, energia, sănătatea şi securitatea alimentară, ceea ce agravează situaţia sărăciei şi a problemelor ecologice".
Proiecte comune în turism
Țările BRICS vor continua să dezvolte proiecte multilaterale comune în sfera turismului și întărirea legăturilor umanitare, mai arată Declarația de la Kazan.
„Ne angajăm să consolidăm în continuare conectivitatea de la oameni la oameni, să consolidăm cooperarea cu mai multe părți interesate, precum și să dezvoltăm proiecte comune în sfera turistică”, indică documentul. .
„Apreciem adoptarea Foii de parcurs pentru cooperarea turistică BRICS care vizează facilitarea schimburilor turistice, dezvoltarea competențelor, promovarea turismului durabil și digitalizarea serviciilor turistice”, au spus membrii BRICS în Declarație.
„Recunoscând că țările BRICS au un potențial turistic uriaș, salutăm rezultatele primului Forum de turism BRICS, desfășurat la Moscova în perioada 20-21 iunie 2024”, au adăugat membrii BRICS.
Declaraţia finală de la Kazan a aprobat şi categoria de stat asociat, deşi summitul nu a abordat extinderea grupului, sperată şi solicitată de ţări precum Turcia, Azerbaidjan sau Cuba.
Creat în 2009, BRICS a organizat primul său summit în 2009. Este format, în prezent, din Rusia, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite şi Etiopia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
