Președintele Vladimir Putin a susținut pe 19 decembrie, în conferința sa de presă anuală, că forțele ruse dețin inițiativa strategică în Ucraina și că armata ucraineană se află în retragere.
„Trupele noastre avansează de-a lungul întregii linii de contact. Inamicul se retrage în toate direcțiile”, a declarat președintele rus, adăugând că este convins că „până la finalul acestui an vom asista la noi succese”.
Conflictul, declanșat de invazia rusă din februarie 2022, a devenit cel mai grav război din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, provocând pierderi masive de vieți omenești de ambele părți.
În ultimele luni, Rusia a înregistrat avansuri notabile, în special în sudul Ucrainei, în regiunea Zaporojie.
Declarațiile președintelui vin însă pe fondul unor analize independente, cum ar fi cele ale Institutului pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War - ISW), care arată că progresele armatei ruse au fost mai degrabă tactice și localizate în 2025.
Astfel, eforturile armatei ruse se concetrează doar pe câteva direcții principale, precum Pokrovsk, Novopavlivka și Oleksandrivka.
Analizele ISW mai arată că frontul rămâne stabil în multe sectoare, inclusiv în sudul Ucrainei (Zaporijjia) și în nordul țării (Sumî), unde Rusia nu a realizat avansuri semnificative simultan, din lipsă de resurse.
De asemenea, potrivit ISW, forțele ucrainene mențin poziții în zone precum Vovceansk sau Kostiantinivka.
Aceste informații arată că nu există dovezi factuale pentru o retragere ucraineană „în toate direcțiile”, așa cum a afirmat Vladimir Putin.
Negocierile de pace: Moscova nu cedează
Vladimir Putin a afirmat din nou că poziția Rusiei privind pacea rămâne neschimbată și păstrează aceleași condiții solicitate până acum, printre care blocarea accesului Ucrainei la NATO și retragerea completă din cele patru regiuni revendicate de Moscova: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson,
„Suntem pregătiți și dispuși să încheiem acest conflict pe cale pașnică, pe baza principiilor pe care le-am enunțat anterior și prin abordarea cauzelor profunde ale crizei”, a afirmat liderul rus, adăugând că nu vede o disponibilitate reală din partea Kievului, deși există „anumite semnale” de dialog.
Ucraina contestă aceste afirmații și acuză Moscova că nu este sinceră în privința păcii, în timp ce Statele Unite și aliații europeni se tem că un acord grăbit ar putea favoriza Rusia.
Ucraina consideră că aceste condiții maximale cerute de Rusia ar echivala cu o capitulare.
Președintele Vladimir Putin a mai declarat Rusia a fost rugată să facă compromisuri privind Ucraina la summitul său cu președintele american Donald Trump din Alaska, în august, și a fost de acord, astfel că acum „mingea este în terenul Occidentului și al Uchainei”.
Avertisment pentru UE: Folosirea activelor înghețate ar fi „un jaf în plină zi”
Vladimir Putin a reacționat, de asemenea, dur la ideea folosirii activelor rusești înghețate în Europa, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, pentru finanțarea apărării Ucrainei. Putin a calificat acest scenariu drept „un jaf în plină zi”.
„Nu este vorba doar de o lovitură de imagine, ci de subminarea încrederii în zona euro”, a afirmat Putin, care susține că o astfel de decizie ar putea afecta și alte state, în special marile țări exportatoare de petrol care își păstrează rezervele financiare în Europa.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că ar fi urmat „consecințele severe” pentru UE dacă ar fi aprobat utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.
Deocamdată, Uniunea Europeană a decis să finanțeze Ucraina prin împrumuturi care nu apelează la activele rusești înghețate.
Chiar dacă nu sunt deocamdată folosite pentru a finanța ajutorul acordat Ucrainei, activele rusești depozitate în Europa sunt înghețate pe termen nedefinit și nu pot fi folosite de Rusia.
Putin: Economia Rusiei a fost încetinită „conștient”
Președintele rus a respins ideea că economia Rusiei ar fi în dificultate majoră și a explicat că încetinirea creșterii economice la aproximativ 1% este rezultatul unei strategii deliberate de combatere a inflației.
„Încetinirea creșterii economice este un pas conștient, prețul plătit pentru menținerea stabilității macroeconomice”, a spus Putin, menționând că inflația ar urma să scadă sub 6%, iar salariile reale să continue să crească.
El a subliniat că deficitul bugetar rămâne redus și că Rusia poate finanța integral cheltuielile militare din bugetul de stat, în ciuda sancțiunilor occidentale.
De cealaltă parte însă, Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca economia Rusiei să crească cu numai 0,6% în 2025 iar inflația să ajungă la 9%.
Aceste date indică presiuni economice mai mari decât pare să recunoască Kremlinul.
Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri că își reduce rata de referință a dobânzii la 16%, pe măsură ce economia are dificultăți sub povara financiară a ofensivei din Ucraina și a sancțiunilor occidentale.
Banca, într-un comunicat, a declarat că„ va menține condiții monetare atât de stricte pe cât este necesar pentru a readuce inflația la țintă”, adică la 4% pe an.
În plus, un studiu publicat în iulie 2025, chiar de Institutul Gaidar (Rusia), arată că sancțiunile impuse de Occident Rusiei, după invadarea Ucrainei, au redus PIB-ul Rusiei cu 1–2% pe an, cu pierderi posibile pe termen lung estimate între 7–14% din PIB.
Documentul arată că în urma sancțiunilor au scăzut veniturile companiilor, au crescut prețurile la import și au fost perturbate serios lanțurilor de producție și logistică. Î
n ciuda adaptării parțiale a economiei, sancțiunile continuă să aibă un impact negativ semnificativ și acumulat asupra economiei ruse, mai arată documentul.
Articol redactat cu informații oferite de Serviciul Rus al RFE/RL, Reuters, AFP, dpa,
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
