Putin i-a mulțumit liderului chinez Xi Jinping pentru abordarea „echilibrată” a crizei ucrainene și a criticat politicile „urâte” ale Washingtonului.
„Apreciem foarte mult poziția bine echilibrată a prietenilor noștri chinezi în legătură cu criza ucraineană”, a spus Putin.
„Îți înțelegem întrebările și preocupările în acest sens și cu siguranță vom oferi o explicație detaliată a poziției noastre cu privire la această problemă în timpul întâlnirii de astăzi, chiar dacă am vorbit deja despre asta mai devreme”, a adăugat el.
La prima lor întâlnire față în față de la invazia rusească în Ucraina, Xi l-a numit pe Putin „vechiul său prieten”, după ce Putin a spus că încercările Statelor Unite de a crea o lume unipolară vor eșua.
O declarație a guvernului chinez emisă după întâlnire nu a menționat în mod specific Ucraina, dar a spus că Xi a promis „sprijin puternic” pentru „interesele de bază” ale Rusiei.
Deși declarația nu a oferit detalii, Beijingul vorbește de „interese fundamentale” pentru a descrie probleme precum suveranitatea națională și revendicarea Partidului Comunist de guvernământ asupra Taiwanului, pentru care este dispus să intre în război.
Vorbind după întâlnire, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că evaluările situației internaționale de către Moscova și Beijing „coincid pe deplin. Nu avem diferențe.”
El a adăugat că ambele țări „vor continua să-și coordoneze acțiunile, inclusiv la viitoarea Adunare Generală a Națiunilor Unite”.
Lavrov a descris discuțiile ca fiind „excelente”, spunând că au fost „foarte concrete, implicând o discuție despre sarcinile diferitelor ministere și agenții”.
Războiul Rusiei din Ucraina a ucis zeci de mii de oameni și a împins economia globală în zone neexplorate până acum, cu prețuri în creștere la alimente și energie, pe fondul celei mai mari confruntări dintre Moscova și Occident de după Războiul Rece.
Întâlnirea celor doi are loc la reuniunea SCO, fondată în 2001 cu patru națiuni ex-sovietice din Asia Centrală, ca o alternativă la grupurile multilaterale occidentale.
În aprilie 1996, liderii Chinei, Rusiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului s-au întâlnit la Shanghai pentru a semna un acord de retragere a forțelor militare de la fosta graniță chino-sovietică și pentru a oferi un mecanism de soluționare a problemelor de frontieră cu noii săi vecini independenți.
Acordul a dus la formarea celor Cinci din Shanghai, care aveau să devină Organizația de Cooperare din Shanghai (SCO) în 2001, odată cu adăugarea Uzbekistanului (tot de atunci a primit India și Pakistanul ca membri). De asemenea, urmează să fie primit Belarus, acum observator, și Iran.
La prima lor întâlnire față în față de după război, Xi l-a numit pe Putin „vechiul său prieten”, după ce Putin a spus că încercările Statelor Unite de a crea o lume unipolară vor eșua.
„Apreciem foarte mult poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi când vine vorba de criza din Ucraina”, i-a spus Putin lui Xi, citat de Reuters.
„Îți înțelegem întrebările și îngrijorarea cu privire la acest lucru. În timpul ședinței de astăzi, vom explica, desigur, poziția noastră”, a adăugat Putin.
Primele remarci ale lui Putin cu privire la îngrijorarea chineză afirmată pe seama războiului din Ucraina au loc la doar câteva zile după o înfrângere fulgerătoare a forțelor sale în nord-estul Ucrainei.
China s-a abținut să condamne operațiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau să o numească „invazie”, ca să nu supere prea mult Kremlinul, care spune despre invazia sa că ar fi o „operațiune militară specială”.
Ultima dată când Xi și Putin s-au întâlnit în persoană, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie, ei și-au afirmat parteneriatul „fără limite” și au promis că vor colabora mai mult împotriva Occidentului.
Totuși, Beijingul este perturbat de impactul asupra economiei globale și a avut grijă să nu acorde Rusiei sprijin material care ar putea declanșa sancțiuni occidentale asupra economiei chineze.
Parteneriatul Xi-Putin este considerat una dintre cele mai semnificative evoluții în geopolitică după ascensiunea spectaculoasă a Chinei în ultimii 40 de ani.
Odinioară lider în ierarhia comunistă globală, Rusia, după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, este acum un partener secund al Chinei, aflată în plină ascensiune și despre care se estimează că va depăși Statele Unite, pentru a deveni cea mare economie a lumii în următorul deceniu.
Xi, fiul revoluționarului comunist care a lăudat public bijuteriile literaturii ruse, și Putin, născut în fostul Leningrad, acum Sankt Petersburg, în epoca sovietică, maturizat în KGB-ul sovietic susțin că relațiile lor nu au fost niciodată mai bune.
Aproape șapte luni de război din Ucraina, invadată pe 24 februarie, au sleit puterea economică și militară a Rusiei, chiar dacă Putin își justifică înclinația pe care susține că o are pentru Asia prin faptul că Occidentul ar fi în declin.
Deși Rusia și China au fost în trecut rivale și au purtat războaie, Putin și Xi împărtășesc o viziune asupra lumii care vede Occidentul ca fiind decadent și în declin, așa cum și China contestă supremația Statelor Unite. Așa că Xi a spus că China va colabora cu Rusia.
„În fața schimbărilor din lume, din vremurile noastre și ale istoriei, China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a juca un rol de lider în demonstrarea responsabilității marilor puteri și pentru a insufla stabilitate și energie pozitivă într-o lume în frământăre”, i-a spus Xi lui Putin.
La rândul său, Putin a susținut în mod explicit China în privința Taiwanului.
China a organizat exerciții militare de tip menghină în jurul Taiwanului, după ce președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat insula luna trecută.
Guvernul Taiwanului respinge cu fermitate pretențiile de suveranitate ale Chinei.
„Intenționăm să aderăm ferm la principiul „O singură Chină și condamnăm provocările Statelor Unite și ale sateliților lor în strâmtoarea Taiwan”, a spus Putin.
Faptul că liderul chinez a ales Kazahstanul și summitul SCO pentru prima sa călătorie internațională din ianuarie 2020 transmite un mesaj puternic despre viziunea Beijingului pentru Asia Centrală și importanța al SCO - un bloc politic și de securitate care include ca membri India, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan - pentru China, remarcă Reid Standish, de la RFE/RL.
La rândul său, Putin se va întâlni și cu alți lideri, inclusiv cu cei din India, Pakistan, Turcia și Iran - dar întâlnirea sa cu liderul Chinei „este de o importanță deosebită”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Yuri Ușakov, citat de BBC.
El a spus că summitul are loc „pe fundalul unor schimbări politice la scară largă”.
China și Rusia au căutat de multă vreme să poziționeze SCO, fondată în 2001 cu patru națiuni ex-sovietice din Asia Centrală, ca o alternativă la grupurile multilaterale occidentale.
Pe 7 septembrie, Li Zhanshu, membru al Comitetului permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez și liderul nr. 3 al țării, a vizitat Vladivostok, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, pentru a participa la Forumul Economic de Est și a se întâlni cu Putin.
Li a cerut o cooperare sporită cu Moscova, iar, după o întâlnire cu parlamentarii Dumei de Stat din 9 septembrie, a spus că China „înțelege și sprijină Rusia”, în special „cu privire la situația din Ucraina”.
Comentariile au primit o atenție sporită, pentru că au reprezentat prima dovadă de susținere explicită Moscovei după declarațiile de până atunci ale oficialilor chinezi și lipsa oricăror referiri la situația din Ucraina în comentariile lui Xi, publicate în presa de stat chineză.
Beijingul a refuzat să condamne acțiunile Rusiei, a criticat sancțiunile occidentale și a încurajat discursul Kremlinului despre luptele din Ucraina în mass-media de stat deși a fost, de asemenea, precaut cu privire la susținerea explicită a invaziei Moscovei.
Companiile chineze au crescut importurile de energie din Rusia la niveluri record, gigantul energetic rus Gazprom afirmând recent că a semnat un acord pentru a începe să schimbe moneda de plăți de către China pentru livrările de gaz în yuani și ruble în loc de dolari americani.
