Eurobarometru. Cetățenii UE doresc un proces rapid de aderare a țărilor candidate
Majoritatea cetăţenilor UE (58%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să accepte mai rapid noi membri, conform unui Eurobarometru comandat de Parlamentul European.
Rezultatele sondajului au fost publicate miercuri înainte de summitul european privind acordarea statutului de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova, după un recent aviz pozitiv emis de Comisia Europeană.
Conform sondajului Eurobarometru, majoritatea cetăţenilor UE consideră că războiul din Ucraina le va afecta în curând viaţa sau are deja un impact asupra nivelului lor de trai.
Una dintre principalele concluzii ale sondajului este preocuparea crescândă cu privire la pace și securitate: în opinia a 40% dintre respondenți pacea și securitatea constituie cea mai stringentă provocare pentru viitorul țărilor partenere. Aceasta reprezintă o creștere de opt puncte procentuale față de noiembrie-decembrie 2020, când pacea și securitatea au ocupat locul al treilea în clasamentul provocărilor stringente.
Tot 40% apreciază că nivelul lor de trai deja s-a deteriorat sau se va deteriora şi mai mult anul următor din cauza războiului din Ucraina.
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai stringente provocări se situează sănătatea (39 %), urmată de educație (37 %) și de apă și salubritate (30 %).
Un sfert (25 %) dintre respondenți consideră că creșterea economică și ocuparea forței de muncă sunt cele mai stringente provocări pentru viitorul țărilor partenere, în timp ce 24 % menționează democrația și drepturile omului, iar 23 % – securitatea alimentară și agricultura.
Totodată, sondajul a constatat că majoritatea cetăţenilor UE au evaluat calitatea de membru al Uniunii Europene ca fiind pozitivă, aproape două treimi considerând că este un lucru bun - cel mai mare nivel din 2007.
- 65% dintre europeni consideră că apartenența la UE este un lucru bun, cel mai mare procent din 2007
- Sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei sunt sprijinite de 80% dintre cetățenii UE
- 59% afirmă că apărarea libertății și a democrației trebuie să fie o prioritate
- În contextul războiului din Ucraina, 61% dintre europeni nu sunt încrezători că viața lor va rămâne neschimbată
- Rusia este văzută pozitiv doar de 10% dintre respondenți
Liderii UE iau în considerare această decizie simbolică privind statutul de țară într-un gest de solidaritate cu Ucraina pe fondul invaziei ruse. Cu toate acestea, aderarea la UE este un proces lung din punct de vedere politic şi complex din punct de vedere juridic.
Slovacia, de exemplu, a primit statutul de ţară candidată în 1999 şi a devenit membră UE în 2004. Turciei i s-a acordat statutul de stat candidat în acelaşi an, dar nu este încă o ţară membră.
Într-un alt exemplu, Macedonia de Nord a avut statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană timp de 17 ani şi, în iulie 2020, Comisia Europeană a dat undă verde în principiu pentru negocierile de aderare.
Bulgaria, stat membru UE, blochează procesul din cauza istoriei scrise a celor două ţări şi a drepturilor minorităţii bulgare din Macedonia de Nord.
La sondajul Eurobarometru realizat în aprilie şi mai au fost intervievate circa 27.000 de persoane.
Crimele de război din Ucraina investigate de „vânătorul de nazisți”
Echipa care investighează crimele de război din Ucraina va fi condusă de Eli Rosenbaum de la Departamentul de Justiție al SUA. El este adesea numit cel mai faimos „vânător de naziști”. A ajutat departamentul să ancheteze 137 de cazuri, dintre care 107 naziști au fost deportați din SUA.
Pierderile rusești din ultimele 24 de ore
Armata ucraineană afirmă că trupele rusești au pierdut, în ultimele 24 de ore, 130 de soldați, 8 vehicule blindate, un sistem antiaerian, un elicopter, trei drone și șase vehicule.
Ucrainenii confirmă că au atacat Insula Șerpilor
Armata ucraineană a afirmat că a lansat atacuri aeriene asupra Insulei Șerpilor, provocând „pierderi semnificative" forțelor rusești, anunță într-o postare pe Facebook, comandamentul operațional de sud al armatei ucrainene.
Anunțul vine după ce Moscova a spus marţi că a respins o tentativă „nebunească” de recucerire a acestei insule strategice din Marea Neagră.
Au fost folosite „lovituri țintite cu ajutorul diferitelor forțe" pe insulă. „Operațiunea militară continuă și necesită tăcere informațională până la încheierea ei”, a adăugat comandantul, citat de The Guardian.
Marți purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov a spus că „luni, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă „tentativă nebunească de a cuceri Insula Șerpilor”.
Konaşenkov a declarat că 15 drone de atac şi de recunoaştere ucrainene au luat parte la raid şi că s-a tras cu diferite proiectile spre insulă, dar sistemele de apărare antiaeriană le-au interceptat pe toate toate proiectilele şi au doborât 13 drone, „forţând duşmanul să renunţe la orice debarcare".
Potrivit unor imagini din satelit furnizate de Maxar Technologies, pozițiiler usești ar fi suferit, totuși, daune. În cel puțin trei locuri se văd urme de explozii/incendii, iar într-una dintre imagini se vede și fum ridicându-se de pe insulă.