Ce arme a livrat și urmează să livreze Germania Ucrainei ( lista completă)
Într-un gest de transparență, dar și pentru a răspunde criticilor privind lentoarea și dimensiunea furnizărilor de arme Ucrainei, Guvernul federal publică acum o listă cu echipamentele militare - inclusiv 30 de tancuri antiaeriene „Gepard” - pe care Germania le-a livrat sau le va livra Ucrainei.
Procedând astfel, se urmează practica Statelor Unite, care, de asemenea, își transparentizează livrările de arme către Ucraina, a anunțat Guvernul federal:
- „Ca parte a procesului bugetar 2022, fondurile pentru inițiativa de modernizare au fost majorate la un total de 2 miliarde de euro, pentru 2022. Fondurile suplimentare sunt destinate, în primul rând, în beneficiul Ucrainei.
- Totodată, acestea vor fi utilizate pentru finanțarea contribuțiilor obligatorii sporite,ale Germaniei la Facilitatea europeană pentru pace (EPF), din care pot fi, la rândul lor, rambursate costurile statelor membre UE, pentru serviciile de sprijin pentru Ucraina“.
Echipamente militare furnizate Ucrainei de către Germania
- 3.000 de cartușe Panzerfaust 3, plus 900 de mânere
- 14.900 de mine antitanc
- 500 de rachete antiaeriene STINGER
- 2.700 sisteme STRELA (Manpads- Man Portable Air Defense System)
- 7 tancuri PzH 2000, inclusiv adaptare, instruire și piese de schimb (proiect comun cu Țările de Jos)
- 16 milioane de cartușe de muniție pentru arme de mână
- 50 de mitraliere Bunkerfaust
- 100 MG 3 mitraliere cu 500 de țevi de rezervă și șuruburi
- 100.000 de grenade de mână
- 5.300 de încărcături explozive
- 100.000 de metri de cordon detonant și 100.000 de detonatoare
- 350.000 de detonatoare
- 23.000 de căști de luptă
- 15 paleți de echipamente vestimentare
- 178 autovehicule (camioane, microbuze, SUV-uri)
- 100 de corturi
- 12 generatoare de energie
- 6 paleți de material pentru eliminarea munițiilor explozive
- 125 binocluri
- 1.200 de paturi de spital
- 18 paleți de consumabile medicale, 60 de lanterne chirurgicale
- îmbrăcăminte de protecție, măști chirurgicale
- 10.000 de saci de dormit
- 600 de ochelari de tragere
- 1 sistem de radiofrecvență
- 3.000 de telefoane de câmp cu 5.000 de role de cablu de câmp și echipament de transport
- 1 spital de campanie (proiect comun cu Estonia)
- 353 ochelari de vedere pe timp de noapte
- 4 dispozitive electronice anti-drone
- 165 binocluri
- Produse medicale (inclusiv rucsacuri, truse de prim ajutor)
- Telemetru cu laser 38
- Combustibil diesel și benzină (livrare curentă)
- 10 tone de AdBlue
- 500 de bucăți de pansamente pentru a opri sângerarea
- 500 bucăți de rații alimentare
- Alimente: 2.025 de paleți (68 de camioane) cu 360.000 de rații un pachet (EPa)
- Piese de schimb MiG-29
- 30 de vehicule blindate
Servicii de sprijin militar în pregătire / implementare
- 10.000 de cartușe de muniție de artilerie
- 53.000 de cartușe de muniție antiaeriană
- 5,8 milioane de cartușe de muniție pentru arme de mână
- 5.000 de căști de luptă
- 8 radare mobile la sol și dispozitive de termoviziune
- 8 drone de recunoaștere
- 10 vehicule protejate
- 7 echipamente de bruiaj
- 8 dispozitive electronice anti-drone
- 4 dispozitive de deminare mobile, controlate de la distanță și protejate
- 65 frigidere pentru consumabile medicale
- 1 punct de decontaminare vehicule
- 100 de injectoare auto
- 14 senzori anti-drone și bruiaj
- 10 tunuri anti-drone
- 32 de drone de recunoaștere
- 54 transportoare blindate de trupe M113 cu armament (sisteme din Danemarca, conversie finanțată de Germania)
- 30 de tancuri antiaeriene GEPARD, inclusiv aproximativ 6.000 de cartușe de muniție antiaeriană
- Sistem de apărare aeriană IRIS-T SLM
- Radar de detectare a artileriei COBRA
- 80 Toyota pickup
- 3 lansatoare de rachete multiple MARS cu muniție
- 100.000 de truse de prim ajutor
- 22 de camioane
Olaf Scholz: Decizia de a trimite arme în Ucraina este de anvergură
Cancelarul Olaf Scholz a afirmat marţi că decizia guvernului german de a furniza arme Ucrainei este de anvergură, însă este decizia corectă, relatează dpa.
Germania a livrat şapte tunuri autopropulsate Panzerhaubitze 2000 la patru luni de la începutul conflictului, iar întârzierea livrării armamentului greu a fost criticată atât pe plan intern, cât și extern, scrie Agerpres.
"Acest lucru este necesar acum", le-a spus Olaf Scholz membrilor grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat.
Germania a cântărit mult timp dacă ar trebui sau nu să furnizeze arme Ucrainei, rezultând întârzieri mari care au făcut obiectul unor critici severe atât pe plan intern, cât şi în străinătate.
Scholz le-a spus parlamentarilor din formaţiunea sa politică că populaţia germană a susţinut decizia.
Cancelarul german a afirmat totodată că Rusia trebuie să pună capăt războiului şi a subliniat dreptul Ucrainei de a exista ca ţară liberă. „Tot ceea ce facem are ca scop acest lucru", a mai spus el.
El a numit decizia de a livra arme Ucrainei ca fiind una de anvergură.
„Cu toate acestea, a fost decizia corectă pe care trebuia să o luăm acum şi în această situaţie", a mai spus Scholz.
Eurobarometru. Cetățenii UE doresc un proces rapid de aderare a țărilor candidate
Majoritatea cetăţenilor UE (58%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să accepte mai rapid noi membri, conform unui Eurobarometru comandat de Parlamentul European.
Rezultatele sondajului au fost publicate miercuri înainte de summitul european privind acordarea statutului de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova, după un recent aviz pozitiv emis de Comisia Europeană.
Conform sondajului Eurobarometru, majoritatea cetăţenilor UE consideră că războiul din Ucraina le va afecta în curând viaţa sau are deja un impact asupra nivelului lor de trai.
Una dintre principalele concluzii ale sondajului este preocuparea crescândă cu privire la pace și securitate: în opinia a 40% dintre respondenți pacea și securitatea constituie cea mai stringentă provocare pentru viitorul țărilor partenere. Aceasta reprezintă o creștere de opt puncte procentuale față de noiembrie-decembrie 2020, când pacea și securitatea au ocupat locul al treilea în clasamentul provocărilor stringente.
Tot 40% apreciază că nivelul lor de trai deja s-a deteriorat sau se va deteriora şi mai mult anul următor din cauza războiului din Ucraina.
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai stringente provocări se situează sănătatea (39 %), urmată de educație (37 %) și de apă și salubritate (30 %).
Un sfert (25 %) dintre respondenți consideră că creșterea economică și ocuparea forței de muncă sunt cele mai stringente provocări pentru viitorul țărilor partenere, în timp ce 24 % menționează democrația și drepturile omului, iar 23 % – securitatea alimentară și agricultura.
Totodată, sondajul a constatat că majoritatea cetăţenilor UE au evaluat calitatea de membru al Uniunii Europene ca fiind pozitivă, aproape două treimi considerând că este un lucru bun - cel mai mare nivel din 2007.
- 65% dintre europeni consideră că apartenența la UE este un lucru bun, cel mai mare procent din 2007
- Sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei sunt sprijinite de 80% dintre cetățenii UE
- 59% afirmă că apărarea libertății și a democrației trebuie să fie o prioritate
- În contextul războiului din Ucraina, 61% dintre europeni nu sunt încrezători că viața lor va rămâne neschimbată
- Rusia este văzută pozitiv doar de 10% dintre respondenți
Liderii UE iau în considerare această decizie simbolică privind statutul de țară într-un gest de solidaritate cu Ucraina pe fondul invaziei ruse. Cu toate acestea, aderarea la UE este un proces lung din punct de vedere politic şi complex din punct de vedere juridic.
Slovacia, de exemplu, a primit statutul de ţară candidată în 1999 şi a devenit membră UE în 2004. Turciei i s-a acordat statutul de stat candidat în acelaşi an, dar nu este încă o ţară membră.
Într-un alt exemplu, Macedonia de Nord a avut statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană timp de 17 ani şi, în iulie 2020, Comisia Europeană a dat undă verde în principiu pentru negocierile de aderare.
Bulgaria, stat membru UE, blochează procesul din cauza istoriei scrise a celor două ţări şi a drepturilor minorităţii bulgare din Macedonia de Nord.
La sondajul Eurobarometru realizat în aprilie şi mai au fost intervievate circa 27.000 de persoane.
Crimele de război din Ucraina investigate de „vânătorul de nazisți”
Echipa care investighează crimele de război din Ucraina va fi condusă de Eli Rosenbaum de la Departamentul de Justiție al SUA. El este adesea numit cel mai faimos „vânător de naziști”. A ajutat departamentul să ancheteze 137 de cazuri, dintre care 107 naziști au fost deportați din SUA.