Stoltenberg: Ucraina are nevoie de mai multe arme grele
Ţările occidentale ar trebui să trimită Kievului mai multe arme grele pentru a o ajuta să combată armata rusă care progresează în estul Ucrainei, a declarat marţi seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează AFP.
"Da, Ucraina are nevoie de mai multe arme grele", a spus Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă la Haga, după ce i-a întâlnit pe liderii a şapte ţări europene membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, înaintea summit-ului de la Madrid de la sfârșitul acestei luni.
NATO a început să "intensifice livrările de arme către Kiev", a adăugat el, subliniind că ucrainenii "depind absolut de (aceste livrări) pentru a face faţă agresiunii brutale a Rusiei".
SUA vor construi silozuri la granița cu Ucraina
Președintele american Joe Biden a declarat că vor fi construite silozuri temporare de-a lungul graniței cu Ucraina, inclusiv în Polonia, în încercarea de a ajuta exportul de cereale din țara sfâșiată de război.
Biden a declarat marți, la Philadelphia, că lucrează la această soluție cu partenerii europeni.
Îngrijorare pentru evacuarea civililor baricadați în fabrica Azot din Severodonețk
Rusia s-a angajat să evacueze sute de civili care sunt ascunși în fabrica Azot din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, care este ocupat aproape în totalitate de ruși, dar unde se mai dau încă lupte grele pentru uzina chimică.
Trupele ruse susțin că vor permite o fereastră de 12 ore pentru ca unii rezidenți asediați să plece.
Suferința celor din Severodonețk are paralele cu aceea din alte orașe pe care Rusia le-a bombardat mai întâi, apoi le-a încercuit și în cele din urmă a încercat să le supună.
Dar după experiența din Mariupol există frică și scepticism că scenariul s-ar putea repeta.
Finlanda avertizează că aderarea țării la NATO ar putea fi blocată din cauza opoziției Turciei
Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează Reuters.
Orice acord de aderare la Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre.
''Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze'', a afirmat Sanna Marin.
''Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă'', a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia.
Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept ''teroristă'' de Turcia şi de aliaţii săi occidentali.
Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să ''corecteze neînţelegerile, dacă acestea există''.
Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie.
Facebook Forum