Linkuri accesibilitate

Răzbunarea liliecilor, iar Big Brother nu este cine ai crede. Revista presei europene


După o zi de relativ optimism, în care s-a crezut că intensitatea epidemiei scade, în Italia La Repubblica anunță încă 743 de morți ieri, în 24 de ore, ajungând cu totul la 6.820 de morți de la începutul crizei, majoritatea în nord, în Lombardia.

În Franța, numărul morților a fost ieri de 240 în 24 de ore, totalul ridicându-se la 1100.

În Italia, însă, potrivit afirmațiilor unui medic preluate de Reuters, numărul celor infectați ar putea fi în realiate de de zece ori mai ridicat decât cel anunțat oficial.

În restul Europei, în zonele cele mai atinse lucrurile se petrec la fel. În Franța, Emmanuel Macron a decis prelungirea perioadei de carantină până la sfârșitul lunii aprilie, iar Le Monde detaliază noile reguli, mult mai stricte. Premierul portughez António Costa a cerut UE un plan global în Europa. La fel, premierul spaniol Pedro Sánchez, care chiar a numit asta un nou Plan Marshall, iar potrivit El Pais șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “aplaudă” propunerea lui Sánchez. Tot Le Monde, referindu-se la cazul Spaniei, a doua țară cea mai atinsă din Europa, scrie că «mulți spanioli sunt foarte critici și consideră că guvernul lor s-a trezit prea târziu».

În schimb, ca un model de solidaritate europeană și transfrontalieră, mai multe landuri (Länder) germane care au un număr excedentar de paturi și infrastructură ultraperformantă au început să primească bolnavi din Franța. Le Monde se mai apleacă (ca și, periodic, presa din Belgia vecină) și asupra situației prostituatelor, dintre care multe nu-și mai pot plăti chiria și riscă să fie date afară de proprietari, din pricina absenței clienților.

Și tocmai în legătură cu cererea mai multor țări de a se pune la punct un Plan Marshall european, comisarul european responsabil cu piața internă, industria și digitalul, Thierry Breton, a anunțat că UE cere operatorilor de telefonie, inclusiv giganților Deutsche Telekom și Orange, să pună la dispoziția autorităților meta-datele telefoanelor mobile ale cetățenilor, pentru a ajuta în calcularea și prevenirea felului în care se răspândește coronavirus pe întregul continent.

Comisarul Thierry Breton dă însă asigurări, spunând că acele date centralizate, provenind de la sute de milioane de utilizatori europeni, nu vor duce la o supraveghere de tip Big Brother, în stil chinezesc, că vor fi furnizate anonim și că vor fi folosite doar statistic. Asta ar face Comisia Europeană susceptibilă să fie lovită de amenzi uriașe dacă datele ar fi rău folosite, încălcând regulile protecției vieții private.

Tot așa, la un alt nivel de Big Brother, se mai anunță și că India va impune claustrarea totală a celor 1,3 miliarde locuitori ai subcontinentului. Asta, într-o țară uriașă care nu se arată deloc pregătită, prin infrastructura sa, să înfrunte o asemenea provocare în zonele sale rurale, dar nici în suprapopulatele orașe pe model de megalopolis.

În schimb, la Moscova domnește scepticismul în populație, numărul cazurilor confirmate fiind de doar 495, pentru o populație de cca. 145 milioane. Cotidianul apropiat puterii, Rossiiskaia Gazeta, scrie că cei cu simptome ușoare sunt trimiși să se vindece acasă.

Fiecare țară aplică așadar măsurile de izolare în felul său. În Belgia, de pildă, important element cultural, librăriile au rămas deschise. Asta și pentru că librăriile sunt locul în care se cumpără presa cotidiană, magazine fără de care nu aș putea face această trecere în revistă zilnică. Librăriile (deschise în Belgia, așadar), sunt un element fundamental al multor culturi occidentale, locul de unde, de pildă, cumpărăm Charlie Hebdo.

De altfel, Le Soir, la Bruxelles, propune chiar într-un editorial rezistența prin râs în fața pandemiei. Deși nimeni nu râde în fața faptului că Olanda vecină nu ia practic nicio măsură serioasă de a-și proteja populația, ceea ce l-a făcut primarul stațiunii belgiene de pe litoral Knokke, Leopold Lippens, să spună într-un interviu cu Politico că Belgia s-a săturat de Olanda și că "guvernul olandez e ridicol de incompetent, Olanda nu face nimic, așa că va trebui să ne apărăm singuri".

Charlie Hebdo și răzbunarea liliecilor

În sfârșit, în ultimul său număr apărut astăzi, săptămânalul politico-satiric francez Charlie Hebdo are o mare analiză (doar în ediția pe hârtie sau pentru abonați) pe care o intitulează provocator: Răzbunarea liliecilor (La revanche des chauves-souris).

Articolul este semnat de Antonio Fischetti, cel care în urmă cu doi ani s-a făcut remarcat printr-un reportaj în România, în Vaslui, la Tanacu, pe urmele călugărului exorcist. Fischetti este reporterul științific al săptămânalului și pentru acest număr a discutat cu Eric Leroy, cercetător și membru al Academiei de Medicină. Acesta confirmă că, istoric, practic toate bolile infecțioase ne vin de la animale, indiferent că sunt șobolani, păsări sau câini, care ne transmit viruși (căci “viruși”, plural firesc, iar nu “virusuri”, cum vor unii doctori; nu există nicio justificare ca româna să fie singura limbă ce impune acestui simplu neutru latinesc, virus, două pluraluri).

Macabră ironie: în momentul în care distrugem într-un mod accelerat biodiversitatea, natura se răzbună pe noi.” Nu toți virușii ne îmbolnăvesc, căci de-a lungul evoluției corpul uman s-a obișnuit cu ei și îi găzduiește. Totul funcționează bine până când virusul pe care ni-l transmite animalul suferă o mutație. Cei mai periculoși sunt cei transmiși de lilieci. Aproape o treime, 31% din virușii găzduiți de lilieci sunt de tipul coronavirus, spune în interviu cu Charlie Hebdo o expertă, Aude Lalis, specialistă pe lângă Muzeul de Istorie Naturală din Paris. Liliacul poartă și turbarea, și Ebola și multe altele. Viruși care pot da encefalită, pneumonii sau rujeolă, de pildă. De departe, liliecii sunt specia cea mai ucigătoare pentru oameni. Ei înșiși au un sistem imunitar foarte rezistent și nu sunt afectați de virușii pe care îi poartă.

Noi ne putem infecta chiar respirând aerul unei grote populate de lilieci. Cei din anumite specii sunt foarte mari, cam cât o pisică, și sunt mâncați în China sau în Africa. Nimic nu dovedește, așadar, teoria cu transmiterea prin intermediul pangolinului.

Liliecii nu trebuie însă distruși, deoarece sunt utili ecosistemului, și trebuie lăsați în pace. Concluzia săptămânalului francez este simplă: trebuie să lăsăm biodiversitatea și ce a rămas din lumea sălbatică așa cum este.

Articolul se află sub caricatura a doi lilieci, dintre care unul spune:

-- "Nu știu ce-i cu mine, dar în momentul de față nu mai am viruși."

Iar celălalt:

-- "Nu cumva ești bolnav?"

Facebook Forum

Prima tranșă de vaccin Moderna, intrarea prin Vama Nădlac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:13 0:00
XS
SM
MD
LG