Linkuri accesibilitate

Cercetători UBB: nivel ridicat al gazului radioactiv radon în școli și grădinițe din România


Un laborator din Cluj a ridicat numeroase semnale de alarmă legate de nivelul ridicat de radon din unele clădiri publice, inclusiv din școli. (Imagine generică)

O echipă de cercetători de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca avertizează că reabilitarea termică a clădirilor, finanțată de autorități, va contribui la creșterea nivelului de radon din clădiri, punând în pericol copiii și angajații care își petrec jumătate din zi în aceste spații.

În 20% din școlile investigate de cercetătorii clujeni, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon a depăşit valoarea limită, transmit aceștia. „O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 țigări/zi”, scriu specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) din Cluj.

Coordonatorul LiRaCC, Alexandra Cucoș, explică la Europa Liberă că îngrijorarea cercetătorilor are de-a face cu riscurile de sănătate la care sunt expuși cei care petrec mult ore în clădirile publice afectate. „Mie personal, ca cercetător, mi se pare un risc, o neglijență că nu putem integra și armoniza aceste programe deși avem obligativități legislative și cadru legal. Ca părinte, mi se pare un risc real asupra sănătății copilului meu”, spune cercetătoarea UBB.

Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu și de sănătate publică”, explică LiRaCC.

Echipa de la Universitate Babeș Bolyai cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani și spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădinițele și școlile.

Situația este cu atât mai critică întrucât nu este cunoscut care sunt clădirile cele mai afectate, unde este nivelul de radon cel mai ridicat și care sunt clădirile care ar trebuie să beneficieze de remedieri imediate. Monitorizările nu sunt întreținute suficient de des de autorități, spun cercetătorii.

„Numărul măsurătorilor făcute de noi este redus”, afirmă Alexandra Cucoș „dar e cu atât mai grav întrucât aceste clădiri vor beneficia de finanțare pentru reabilitarea termică, necunoscând nivelul de radon, neștiind pericolul real.”

Ce măsuri ar trebui luate?

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligația de a monitoriza și de a raporta nivelurile de radioactivitate. Planul Național de Radon implementează Directiva CE și stipulează obligativitatea protecției publicului față de radon. Există legislație pentru a combate nivelul radonului, spun specialiștii clujeni, dar și multe probleme.

Ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat. Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație, arată cercetătorii.

Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație.

Noi am transmis multe scrisori către autorități”, explică Alexandra Cucoș care a reprezentat UBB la întâlniri cu diferite ministere. „CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a creat cadrul de reglementare al transpunerii Directivei Euratom, dar implementarea Planului Național necesită colaborarea tuturor ministerelor care au semnat hotărârea 526, printre care Ministerul Sănătății, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Toate aceste instituții ar trebui să colaboreze.”

Având în vedere că în 20% din școlile analizate de laborator nivelul de radon a depășit limita reglementată - iar acest lucru este valabil doar pentru cele 400 de școli monitorizate - situația reprezintă, în opinia Alexandrei Cucoș, un risc pentru sănătate iar lipsa intervenției o neglijență.

Pentru a reduce nivelul de radon rezultat din reabilitarea termică ar trebui integrată în proces și remedierea nivelului de radon, lucru care ar reduce și din costuri comparativ cu planuri de remediere ulterioare reabilitării.

Procesul de reabilitare termină ar trebui să includă și remedierea nivelului de radon, iar cercetătorii au insistat în trecut și insistă în continuare ca în Ghidul de Finanțare al Programului Național să fie incluse și aceste măsuri.

Forma actuală a ghidului, care va fi finalizată la 10 iulie „nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat. Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație”, spune Alexandrei Cucoș.

40 de români, blocați pe aeroportul din Barcelona
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:20 0:00
XS
SM
MD
LG