Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, invocă două evenimente recente „extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți”, pentru a cere parlamentarilor să inițieze și să adopte un proiect de lege care să limiteze accesul minorilor din România, cu vârste „sub 15–16 ani”, la rețelele sociale.
Raed Arafat, care este și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, întreabă retoric dacă „nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”
El spune că „nu este vorba despre cenzură”, ci că „este vorba despre protecție”.
„Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, mai argumentează secretarul de stat.
Arafat completează că „state precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”.
„Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”, subliniază oficialul din MAI.
În continuare, Arafat afirmă că „aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței”.
„Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.”
El mai spune că rețelele sociale au devenit „un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială”.
Prin urmare, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată pentru copii și adolescenți, el enumerând: „anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale”.
„A spune că «este doar responsabilitatea părinților» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, declară Arafat.
Secretarul de stat menționează că „protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung” și că „copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”.
„De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.”
„Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere. Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României”, concluzionează el.
Recent, și ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că ar vrea ca accesul minorilor din România pe rețelele sociale să fie „reglementat și controlat” de autorități, precum și de părinți.
În plus, propunerea secretarului de stat vine în contextul în care atât țări europene, cât și din afara continentului, au implementat sau propus restricții asupra accesului copiilor la rețelele sociale pentru a le proteja sănătatea lor mentală.
Minorii care vor să acceseze platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook trebuie să treacă printr-o verificare mai riguroasă a vârstei
Cel mai recent, camera inferioară a Parlamentului francez, Adunarea Națională, a votat pe 27 ianuarie interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale.
Măsura este susținută de președintele Emmanuel Macron și ar putea intra în vigoare din septembrie 2026, dacă este adoptată și de Senatul francez.
Legea prevede verificarea vârstei și extinderea interdicției telefoanelor mobile în licee.
La nivelul UE, Parlamentul European a cerut stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, deși recomandarea nu are caracter obligatoriu.
În Danemarca, parlamentul a convenit asupra unei limite de vârstă de 15 ani, iar în Germania, Spania și Grecia subiectul este în plină dezbatere publică.
În Marea Britanie, Camera Lorzilor a votat anul trecut în favoarea unui amendament pentru interzicerea accesului sub 16 ani la social media.
Australia a introdus deja o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani.
Din 10 decembrie 2025, minorii sub această vârstă nu mai pot avea conturi pe rețele sociale, platformele fiind obligate să le dezactiveze și să prevină crearea de noi conturi prin metode de verificare riguroase suplimentare, în timp ce o simplă auto-declararea vârstei utilizatorului nu mai este suficientă, conform BBC.
Încălcările sistemice pot atrage amenzi de până la 33 milioane americani. Meta a început deja ștergerea conturilor suspecte din Australia, cu opțiunea de verificare a vârstei utilizatorului printr-un document guvernamental.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
