În primul semestru al anului 2023 erau pe rolul parchetelor 6.413 cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor.
1.282 dintre aceste cauze au fost soluționate. Doar 20% din cauzele de act sexual cu un minor au fost soluționate raportat la numărul total de de cauze de acest tip în semestrul I 2023 și doar 34% s-au soldat cu trimiterea în judecată.
În medie, opt copii sunt zilnic victime ale infracțiunii de act sexual cu un minor, însă aceste date sunt doar pentru cazurile care ajung în atenția autorităților. Numărul real al copiilor care trec prin violență sexuală rămâne necunoscut.
În anul 2022 se aflau pe rolul parchetelor 7.034 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor, dintre acestea fiind soluționate doar 2.125 de cauze. 63% dintre cauzele privind infracțiunea de act sexual cu un minor continuau să fie nesoluționate la finalul anului 2022. 58% dintre cauzele soluționate au fost soluționate prin clasare, iar 222 de cauze prin renunțare la urmărirea penală.
Doar 704 inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu în 2022 și 13 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru infracțiunea de act sexual cu un minor.
Din numărul total de inculpați, 716 sunt bărbați și un singur inculpat este femeie, ceea ce întărește opinia generală că majoritatea agresorilor în cazurile de violență sexuală împotriva minorilor sunt bărbați.
În anul 2022 existau 1.596 de cauze privind infracțiunea de viol și 1.351 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor, pentru toate stadiile procesuale. 860 de cauze care privesc infracțiunea de viol se aflau în primul stadiu procesual, la judecata în fond, dintre care nou intrate în anul 2022 fiind 470 de cauze. La nivelul municipiului București se aflau la judecata în fond 51 de cauze privind infracțiunea de viol.
În anul 2022 au fost înregistrate 90.174 de intervenții ale poliției, o creștere cu 36% față de anul 2021 și cu 60% față de anul 2020, dintre care 24.418 cazuri cu risc iminent. Au fost emise 12.972 ordine de protecție, înregistrându-se o scădere procentuală (de la 60% la 53%) raportat la numărul total de cazuri identificate cu risc iminent comparativ cu anul precedent.
Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și fetelor rămâne subraportată, mai ales în cazul victimelor care pot întâmpina mai frecvent atitudini discriminatorii, dar și pentru că nu au încredere că autoritățile le pot ajuta.
Creșterea procentului referitor la victimele care refuză emiterea unui ordin de protecție provizoriu reprezintă și un semnal de alarmă privind nivelul scăzut de încredere în eficiența măsurii, în lipsa unei intervenții coordonate între autoritățile locale care să vină în sprijinul victimelor.
Deși există o creștere atât a numărului de intervenții ale poliției, cât și a numărului de cazuri identificate cu risc ridicat în ultimii 3 ani, numărul situațiilor în care polițiștii au solicitat intervenția echipelor mobile a scăzut de la 423 în 2020, la 391 în 2021 și la 341 în 2022.
Echipele mobile sunt formate din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS) și sunt solicitate de poliție după emiterea OPP, dacă se constată necesitatea acordării de servicii sociale victimei sau agresorului (ex. agresorul a fost evacuat din domiciliu și nu are unde locui).
Parchetele nu colectează date privind motivele pentru care s-a dispus clasarea unei cauze, însă aceste date ar fi esențiale pentru a înțelege provocările existente în ceea ce privește tragerea la răspundere penală a agresorilor sexuali.
De asemenea, durata lungă de soluționare a cauzelor de viol și act sexual cu un minor la nivelul parchetului poate descuraja atât victimele care au depus plângere penală, cât și pe cele care încă se gândesc dacă sau nu să urmeze căile legale.
La finalul anului 2021, 2.523 de fete cu vârsta între 11 și 14 ani născuseră deja (Recensământ 2021). Prejudecățile față de mamele minore sunt de cele mai multe ori referitoare la faptul că fetele fac parte din minoritatea romă, însă datele de la recensământ contrazic aceste prejudecăți: 78% dintre fete sunt de etnie română, în timp ce numai 10% sunt de etnie romă.
Nașterea unui copil la vârste atât de fragede presupune riscuri ridicate asupra sănătății și, în absența unor politici care să vină în sprijinul mamelor minore, limitează șansele fetelor de a-și atinge propriul potențial.
Județele cu un număr mai ridicat de victime adulte care au accesat servicii din domeniul violenței domestice sunt cele în care există asociații neguvernamentale active, cu expertiză în acordarea de servicii pentru supraviețuitoarele violenței de gen (București, Mureș, Timiș, Brașov, Iași) sau în care au fost alocate fonduri publice pentru servicii în domeniul violenței domestice de către autoritățile locale, mai arată raportul.
