Linkuri accesibilitate

Raport favorabil pentru eliminarea sintagmei „educație sexuală" în școli


Un proiect de lege fără legătură cu educația sexuală în școli a fost modificat, pe post de cal troian, într-o comisie de Muncă, pentru a putea modifica legea în vigoare privind educația sexuală în școli, promulgată de președinte și care a nemulțumit BOR, care a apreciat-o la momentul respectiv ca pe un „atentat la inocența copiilor”, spunând că a optat mereu pentru caracterul opțional al disciplinei. În 2018, în România 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Între mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia naștere. Între mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea naștere. Datele sunt oferite chiar de reprezentanții elevilor care nu înțeleg de ce e nevoie de acordul părinților pentru a studia o disciplină ca oricare alta.

Comisia Juridică a Camerei Deputaților și-a dat marți avizul pentru ca materia să nu se mai numească educație sexuală, ci sanitară, iar predarea să se facă doar cu acordul părinților.

Deputații Comisiei Juridice au dat raport favorabil proiectului de lege care prevede ca educația sexuală în școli să se facă doar cu acordul scris al părinților și amendamentului la legea promulgată recent de președinte, amendament susținut de PSD și PNL, prin care sintagma „educație sexuală” din lege să fie înlocuită cu „educație sanitară".

Proiectul de lege, modificat săptămâna trecută în Comisia de muncă a Camerei Deputaților, condusă de Adrian Solomon (PSD), și care în formula inițiatorului, guvernul, nu avea nicio legătură cu educația sexuală din școli, reglementată deja printr-o lege promulgată de președinte, urmează să intre miercuri la vot final în Camera Deputaților, cameră decizională.

La momentul promulgării legii privind educația sexuală în școli, Biserica Ortodoxă a reacționat foarte dur spunând că reprezintă un „atentat la inocența copiilor”.

Ce prevede legea în vigoare (45/2020)

„Derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

Amendamentul nou introdus:

„Derularea sistematică în unitățile școlare cu acordul scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor de programe de educație pentru viața inclusiv educație sanitară în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și gravidității minorelor".

Autorii amedamentului:Robert Sighiartău (PNL),Florica Cherecheş (PNL),Elena Hărătău (PNL),Steluţa-Gustica Cătăniciu (neafiliat),Adrian Solomon (PSD),Nicuşor Halici (PSD),Titus Corlăţean (PSD).

La începutul lunii aprilie, a fost promulgată legea care obligă unităţile şcolare să organizeze, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educație sexuală pentru copii. Actul normativ în vigoare a modificat Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Conform acestuia, autorităţile locale și instituţiile publice sau private cu atribuţii în domeniul educaţiei au obligaţia de a derula în școli programe „în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.

Amendamentul deputaților PSD și PNL modifică Legea 272/2004 printr-un proiect inițiat de guvern, și depus în Parlament în iunie 2019 și care vizează „accelerarea reformei structurii de protecţie a copilului în România, prin facilitarea şi urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituţionalizat într-o familie”.

Adoptat în Senat în octombrie 2019, proiectul a primit raport favorabil în Camera Deputaților și a fost dezbătut în plen pe 9 martie. Însă, a fost trimis înapoi pentru un raport suplimentar.

Până la ședința Comisiei de muncă de săptămâna trecută, unde a fost modificat, proiectul de lege nu menționa aspectul educației sexuale în școli.

Nicușor Halici susține că a identificat „anomalii” la predarea în clasele primare și că educația sexuală s-ar fi predat de multe ori sub forma sexualității de transgen.

Au apărut anumite anomalii în aplicarea legii, cum apar de foarte multe ori în practică. Acum nu dorim decât s-o reglăm din punct de vedere, în primul rând, al noțiunii, pentru că educația sexuală avea o definiție sau o aplicare destul de limitată. «Sanitară» cuprinde și educația sexuală, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu puteam vorbi totuși la clasele primare de educație sexuală la clasa I, a II-a, a III-a. Am mai ajuns și în zona în care educația sexuală de foarte multe ori era predată și sub forma sexualității de transgen.

E adevărat că lucrurile astea trebuie cunoscute, dar în funcție de vârsta biologică a fiecărui elev și, după aceea, normal că și părinții trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește educația pe care doresc să fie predată copiilor.

La clasa a II-a, spre exemplu, se preda cum fac sex doi oameni de același sex, care sunt etapele procreerii până la naștere. Totuși, la clasa a II-a e destul de puternic impactul emoțional pentru a afla astfel de noutăți”, a declarat pentru Digi24.ro, ​președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

El a spus că a avut solicitări de a schimba legea „de la foarte multe asociații”, fără a le numi.

Adrian Solomon, președintele comisiei de Muncă și Protecție Socială unde s-a modificat proiectul de lege care nu avea nicio legătură cu educația sexuală a elevilor, spune că a vrut doar să îmbunătățească forma legii și că „este treaba parlamentarilor să-l îmbunătățească, să-l facă mai bun și mai general valabil (...) Pentru mulți colegi de-ai mei s-a ajuns la concluzia, în urma unor discuții cu diverse organisme interesate de astfel de lucruri că e bine să modificăm textul”, a declarat deputatul Adrian Solomon.

Întrebat care sunt „organismele interesate”, Solomon a refuzat să le numească asumându-și brusc inițiativa și spunând că e dreptul său să se consulte cu cine vrea.

„Dreptul meu la inițiativă nu mi-l ia nimeni. Eu însumi sunt cel care am hotărât să depun acest amendament. Care-i problema voastră? E treaba mea cu cine mă consult.”

În România, și Codul Civil și alte legi ne vorbesc despre obligația părintelui de a-și educa copilul și de a-l întreține și de a oferi o bună educație și instrucție până împlinește 18 ani și dacă rămâne în sistemul de învățământ, până la 26 de ani. Dacă această obligație există, dreptul de a decide cum arată acea educație a copilului trebuie să rămână tot a părintelui, nu a unor indivizi care vor să smintească națiunea asta”, a spus social-democratul.

În schimb, deputatul USR Cristian Seidler, membru în Comisie, a propus un amendament prin care dorea să acorde părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor opțiunea de a solicita, în scris, scutirea copiilor de la asemenea programe de educaţie.

„​Studiile dovedesc că în statele unde este predată în școli educația sexuală apar mai putine sarcini nedorite, incidența bolilor cu transmitere sexuală e mai mică, copiii se pot apară mai bine de abuzuri sexuale, pentru că înțeleg când acestea au loc. Ba chiar, împotriva temerii că educația sexuală grăbește cumva și activitatea sexuală, tinerii care fac educație sexuală își încep mai tarziu viața sexuală, pentru că se reduce factorul curiozitate. Nu înțeleg de ce apărăm «inocența copiilor», cum spun cei care se opun educației sexuale, dacă le ascundem realitatea cu care se vor confrunta toată viața, dacă ne rușinăm și ne ascundem de modul în care am fost creați. Eu cred că un credincios se bucură de modul în care a făcut Dumnezeu omul, nu se jenează de el și nu încearcă să îl ascundă. Sigur, e doar punctul meu de vedere. În PNL există nu doar un curent ideologic liberal-laic, în care cu bucurie mă înscriu, ci și unul mai evlavios, mai duhovnicesc”, a explicat deputatul PNL Ovidiu Raețchi inițiativa colegilor săi liberali.

„Lipsa accesului la educație sexuală a fost promovată de organizații religioase, dar și de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susțin blocarea educației sexuale în școli prin introducerea unui acord parental. Așa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanța informațiilor studiate, nu ar trebui să condiționăm accesul tinerilor la educație sexuală de un acord parental acordat subiectiv. Un sistem educațional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competențelor cheie specifice profilului absolventului”, spun reprezentanții elevilor.

Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, urmată în anii ‘70-’80 de ţări din vestul Europei. În anii ‘90 şi 2000 s-au alăturat Franţa, Regatul Unit, Portugalia, Ucraina şi Estonia.

Conform datelor INS Tempo, citate de reprezentanții elevilor, în anul 2018, în România:

  • au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani;
  • între mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia naștere;
  • între mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea naștere;
  • 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene, România fiind pe primul loc în UE privind mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

Reprezentanții elevilor spun și de ce cred ei că ar trebui făcută educația sexuală în școli:

  • Pentru că în foarte multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la informații privind educația sexuală care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu;
  • Pentru că tinerii nu beneficiază de sprijin și consiliere, în contextul subfinanțării cabinetelor de planificare familială;
  • Pentru că, deși anumite informații privind educația sexuală pot fi vizualizate pe internet, nu toți elevii au acces la internet (aproximativ 900.000 de elevi nu au acces la resurse educaționale în format digital) și nu toate resursele disponibile sunt informații verificate.

Biserica Ortodoxă Română a militat pentru caracterului opțional al educației sexuale în școli, spunând că acestea reprezintă „un atentat asupra inocenței copiilor (...), marcându-i pentru întreaga viață".

Conferinţa Episcopilor catolici din România (CER) spune că „obligativitatea orelor de educaţie sexuală reprezintă o încălcare a drepturilor părinţilor, garantate de Constituţia României".

XS
SM
MD
LG