Linkuri accesibilitate

Cazul Ferma Dacilor. INSEMEX a finalizat raportul privind cauza incendiului. Urmează raportul specialiștilor angajați de patron


Pe 26 decembrie 2023, în jurul orei 05:45, un incendiu a dus la distrugerea întregului complex turistic Ferma Dacilor și la moartea a opt persoane, printre care și fiul patronului Cornel Dinicu. ​
Pe 26 decembrie 2023, în jurul orei 05:45, un incendiu a dus la distrugerea întregului complex turistic Ferma Dacilor și la moartea a opt persoane, printre care și fiul patronului Cornel Dinicu. ​

Specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă din Petroșani (INSEMEX) au finalizat raportul care stabilește cauzele incendiului de la Ferma Dacilor.

Complexul turistic din Tohani/jud. Prahova a ars pe 26 decembrie 2023, iar în incendiu au murit opt persoane.

Raportul de expertiză al INSEMEX întocmit la 10 luni de tragedie are 600 de pagini și a ajuns în posesia lui Cornel Dinicu, patronul pensiunii, inculpat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, scrie Libertatea.

Contactat de jurnaliștii de la Libertatea, Dinicu afirmă că experții din Petroșani au nominalizat trei posibile cauze care au condus la izbucnirea incendiului:

  • petarde aruncate pe acoperișul din stuf și lemn;
  • o defecțiune la instalația electrică;
  • coșul de evacuare a fumului din bucătăria pensiunii.

„Pe mine nu m-a convins (n.r. – raportul INSEMEX). Petarde? Eu personal nu am auzit. Or fi dat copiii, știu eu? Dar nu avea cum. Și dacă dădeau cu petarde într-un foișor nu avea cum să ardă mocnit atâtea ore și să plece (n.r. – focul) brusc dimineața. Cât despre coșuri, eu am peste tot coșuri de fum din inox, superprofi. Nu e nimic clar. Sunt trei cauze posibile”, declară Dinicu.

În paralel cu cercetările realizate la Petroșani, probele prelevate de la fața locului au fost analizate și la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) cu sediul la București.

Concluziile experților de la București arată că în noaptea de 25 spre 26 decembrie 2023, la Ferma Dacilor ar fi existat două căderi de tensiune în rețeaua electrică.

„În raportul de la Institutul Național de Criminalistică, pe care eu nu reușesc să-l citesc, să-l descifrez, pentru că sunt sunt mulți termeni tehnici, apar și două căderi de tensiune totală în noaptea aceea. Adică a picat curentul. Dacă a picat curentul, a picat de la stat. Mă rog, problema asta continuă și acum. Se poate observa la becuri. Incendiul, dacă a plecat de la efectul termic al curentului, de la stat a plecat, nu de la mine. Aveam plângeri legate de fluctuațiile de curent depuse la ANRE, la Electrica, cu mult înainte de povestea asta. Mie mi s-a ars o pompă de apă nouă și o cameră frig din cauza căderilor de tensiune. Sunt procese verbale. Am făcut plângere penală la Electrica. N-a venit nimeni să măsoare tensiunea”, spune Dinicu, intervievat de Libertatea.

Dinicu și-a angajat proprii experți, profesori la Facultatea de Fizică Atomică de la Măgurele și un specialist în incendii, care vor analiza în paralel rapoartele INSEMEX și INCE și vor trage propriile concluzii.

Acesta susține că anchetatorii nu ar mai fi păstrat probele prelevate imediat după incendiu, astfel că ar deveni imposibil pentru experții angajați de el să analizeze cauzele separat de cele două institute și că aceiași anchetatori nu au putut stabili cât de ignifugat era lemnul folosit pentru construcția pensiunii care a ars.

În afara celor două rapoarte ale INSEMEX și INEC, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova așteaptă și concluziile contraexpertizelor realizate de specialiștii angajați de Dinicu, iar apoi dosarul va putea fi trimis în instanță.

Pe 26 decembrie 2023, în jurul orei 05:45, un incendiu a dus la distrugerea întregului complex turistic Ferma Dacilor și la moartea a opt persoane, printre care și fiul patronului Cornel Dinicu. ​

Dinicu a înființat și administrat complexul turistic de la Tohani și este patronul de facto al pensiunii, chiar dacă el figurează în acte ca administrator. Ceilalți doi administratori sunt Adrian Vitomir Ristin și Adelina Elena Ilie.

Cei trei administratori sunt acuzați de ucidere din culpă și distrugere din culpă cu consecința producerii unui dezastru.

​Procurorii spun în ordonanța de punere sub urmărire penală că incendiul de la Ferma Dacilor a fost posibil pentru că administratorii săi au încălcat timp de șapte ani legea privind asigurarea condițiilor de cazare.

Cei trei administratori ai pensiunii au creat, astfel, condițiile pentru ca victimele incendiului să nu aibă nicio șansă de a se salva, arată anchetatorii.

Ei spun că din probele pe care le-au administrat până în prezent nu există indicii care să confirme ipoteza lansată de patronul Cornel Dinicu privind existența unei „mâini criminale” care ar fi pus focul și nici pe cea privind fluctuațiile din rețeaua de energie electrică, care ar fi declanșat incendiul.

Ei spun că, de fapt, instalația a fost făcută pentru alimentarea unei pompe cu apă de 8 kilowați, cu mult sub necesar de energie electrică al pensiunii și că mansarda a fost realizată din material ușor inflamabil, fără căi de evacuare optime, care încadrează construcția. la gradul cinci de rezistență la foc, cel mai defavorabil grad.

„Șansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente”, afirmă anchetatorii.

Ce spun procurorii

În perioada 2016 – 2023, până în ziua în care să produs tragedia, cei trei administratori „au desfășurat în mod convergent și sistematic demersuri” pentru ca Ferma Dacilor să ofere cazare și vacanțe de scurtă durată, dar cu „încălcarea repetată” a legii, spun procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.

Astfel,

  • construcția corpului principal de clădire, care include restaurant, bucătărie și spații de cazare la parter și mansardă, a fost făcută în regie proprie, fără a obține avizelor și autorizației de construire;
  • demersurile și măsurile dispuse de autorități pentru intrarea în legalitate au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, adică a legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și a legii privind calitatea în construcție;
  • unitate turistică a funcționat cu încălcarea prevederilor legii privind apărarea împotriva incendiilor, a hotărârii de guvern privind construcțiile care trebuie autorizate pentru securitatea la incendiu, fără a obține avizelor și a autorizațiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situația de Urgență (ISU).

Aceste trei încălcări esențiale ale legii au creat premisele izbucnirii și propagării incendiului din 26 decembrie, spun anchetatorii.

În urmă cu o săptămână, pe 26 decembrie 2023, în jurul orei 05:45, un incendiu a dus la distrugerea întregului imobil și la moartea a opt persoane.

Procurorii vorbesc de „efectul termic al curentului electric”, adică supraîncărcarea rețelei și suprasolicitarea sa.

Societatea comercială era racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non-casnic tip persoane fizice, cu un loc de consum cu denumirea „pompă de apă” având o putere de 8.00 Kw, insuficientă. pentru susținerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni.

Lanț de încălcări ale legii

Pe de altă parte, anchetatorii atrag atenția că:

a) imobilul a fost construit fără autorizație de contrucție ;

b) mansarda a fost realizată din material lemnos, ușor inflamabil , neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcția fiind încadrată în gradul cinci de rezistență la foc, cel mai defavorabil grad;

c) imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale , în baza certificatului de constatare a edificării construcției emise fără verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor fundamentale;

d) imobilul a fost ridicat fără solicitarea vreunui aviz de la ISU Prahova ;

e) construcția a fost dotată cu o centrală de alarmare a incendiului nefuncțională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum și

f) imobilul avea o instalație electrică cu mult subdimensionată, instalată să deservească o pompă de apă de doar 8 kilowați, cu mult subdimensionată față de nevoile reale ale complexului turistic.

Toate aceste detalii îi poziționează pe administratori în această față de producerea dezastrului, așa cum este descris de lege. Anchetatorii spun că toate aceste condiții privilegiate la lipsa de siguranță încăperilor oferite ca spații de cazare au lipsit victimele de orice șansă de a se salva.

„(...) îi poziționează pe cei trei inculpați în culpă în raport de producerea rezultatului constând într-un dezastru, deoarece în condițiile descrise, raportat la lipsa de siguranță a încăperilor oferite ca spa de cazare, șansele reale ca victimele să se poată. salva au fost aproape inexistente .”

Deși nu exclud niciuna dintre posibilități privind izbucnirea incendiului, ei spun că „materialul probator administrat până în prezent nu a relevat indicii care să confirme ipoteza incendiului de tip arson (incendiere provocată ca urmare a unei acțiuni umane intenționate), cercetările care urmează a fi efectuate. în cauză având rolul de a stabili până la gradul de certitudine inclusiv cauza probabilă a incendiului.”

Anchetatorii spun că în continuare derulează activitățile de urmărire penală care „urmăresc administrarea unui complex de probatoriu”.

Ferma Dacilor funcționa de mai mulți ani fără autorizații, spun procurorii.

​În iulie 2019, inspectorii de la ISU Prahova au făcut un control la pensiune. Deși nu avea autorizație de securitate la incendiu, pompieri i-au permis în continuarea funcției și a sancționatului patronii doar cu un avertisment.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că în 2019, la controlul făcut la Ferma Dacilor, complexul turistic ar fi putut fi închis, conform legii.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG