Linkuri accesibilitate

Pe ce se bazează UDMR când invocă abuzurile DNA la adresa magistraților


Judecătorii și procurorii din CSM au aprobat un raport despre procurorii din DNA care au fost verificați de Inspecția Judiciară.

Raportul Inspecției Judiciare din 2019, invocat de UDMR când reclamă presupuse abuzuri exercitate de DNA asupra unor magistrați, este contestat în instanță de Parchetul General.

Procurorii reclamă o serie de nereguli comise de inspectori și de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat raportul prin vot. Documentul este invocat de reprezentanții UDMR în încercarea de a menține funcțională Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

În prima fază a procesului, Parchetul General a pierdut, după ce Curtea de Apel București (CAB) a respins acțiunea ca fiind depusă tardiv, fără a intra pe fondul problemei. În prezent, cauza se află în procedură de filtru la instanța supremă și nu are un termen stabilit.

Decizia de la CAB a fost luată de judecătoarea Doina Vișan în aprilie 2021, în perioada în care se afla în procedura de concurs pentru ocuparea unui post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Pe 22 aprilie, Vișan a fost promovată la instanța supremă în baza analizei unor sentințe proprii și a unui interviu dat în fața secției pentru judecători din CSM.

Un raport contestat, pretext de păstrare a SIIJ

Raportul Inspecției Judiciare și hotărârea plenului CSM prin care acesta a fost însușit este invocat deseori de deputatul UDMR Csoma Botond, în încercarea de a păstra SIIJ ca structură în cadrul Parchetului General „Acel raport al Inspecţiei Judiciare din 2019 spune cu subiect şi predicat care au fost neregulile grave din sistemul judiciar. Noi, prin acest amendament, nu dorim altceva decât să asigurăm o independenţă reală a judecătorilor şi un sistem de 'checks and balances' în sistemul justiţiei”, a declarat Csoma Botond pentru Agerpres.

În cererea de chemare în judecată a Parchetului General, procurorii arată că raportul Inspecției judiciare a fost votat în plenul CSM ilegal, deoarece acesta trebuia discutat în cadrul Secției pentru procurori a Consiliului, nu în plen.

În plus, CSM nu a comunicat soluția luată către DNA, deci nu se poate spune că hotărârea a fost atacată tardiv. „Simpla publicare pe site a hotărârii atacate nu echivalează cu o comunicare în sens procedural (…) În cazul de față, cele două hotărâri nu au fost comunicate procedural părții reclamante, motiv pentru care termenul de decădere de 1 an curge de la data introducerii plângerii prealabile, când s-ar putea presupune că Direcția Generală Anticorupție a cunoscut cuprinsul Hotărârii nr. 225 a Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în cererea de chemare în judecată consultată de Europa Liberă.

Temerile lui Netejoru

În 2019, șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, a declarat într-un interviu la Antena 3 că, în urma controlului IJ, s-a constatat că în perioada 2014- 2018 „au fost foarte multe măsuri de supraveghere cu privire la acești magistrați, relevate de raportul de control, dar și neregulile care au însoțit atât propunerea luării acestor măsuri dar și admiterea lor”.

Față de această chestiune, procurorii care au atacat raportul lui Netejoru susțin că „numărul de dosare privind magistrați instrumentat într-un anumit interval este determinat exclusiv de numărul de sesizări primite de procurori, fie de la persoane fizice și juridice, fie de la furnizorii de informații. Direcția Națională Anticorupție nu ar fi putut refuza înregistrarea unei sesizări vizând o potențială infracțiune săvârșită de un judecător pentru a evita ca acesta să resimtă cercetările efectuate ca o formă de presiune”.

Potrivit raportului IJ, în perioada 2014-2018, aproximativ 2.500 de magistrați au fost vizați de dosare penale. Astfel, la DNA au fost înregistrate 1.459 de dosare vizând procurori (163 dosare deschise în urma autosesizării și 1296 dosare în urma plângerilor, a denunțurilor sau disjungerilor). În același interval, au avut dosare deschise pe numele lor 1.962 de judecători.

Spre comparație, după înființarea SIIJ, numai în 2020, au fost înregistrate 2.984 de dosare cu magistrați. Acestea s-au adăugat celor 3.652 de dosare rămase sau preluate din 2019.

În octombrie 2019, plenul CSM a validat raportul inspecției judiciare după 7 ore de discuții în contradictoriu. Consiliul a aprobat, la limită, raportul Inspecției Judiciare privind dosarele cu magistrați instrumentate de DNA cu 10 voturi DA, 8 voturi Nu și un vot NUL.

Secția specială, legată de Schengen

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, s-a întrebat, într-o dispută televizată cu liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, pe tema desfiinţării Secţiei speciale, cine are interesul dintre ţările vecine ca România să nu intre în spaţiul Schengen.

Stelian Ion.
Stelian Ion.

Noi nu suntem singuri. Suntem parteneri într-o Uniune Europeană, în care am intrat de bunăvoie, acceptând anumite reguli. În această Uniune Europeană trebuie să respectăm tratatele, legislaţia. Iată, vom primi bani europeni. Dacă nu respectăm statul de drept, dacă nu respectăm şi mergem pe drumul pe care l-au apucat, din păcate, Ungaria, Polonia, unde sunt probleme reale cu privire la respectarea statului de drept, şi s-au tras semnale de alarmă foarte clar în acest sens, şi ne desprindem cumva de partenerii noştri din UE, o să avem o mare problemă. Este posibil să nu mai atragem fonduri europene, este posibil să nu se ridice MCV dacă nu ne respectăm promisiunile pe care nu altcineva şi le-a asumat, noi ni le-am asumat prin vot în Parlament în programul de guvernare. Dacă nu se ridică MCV, este posibil să nu intrăm în Schengen. Mă întreb cine are interesul dintre partenerii noştri sau dintre vecinii noştri să nu intrăm în Schengen. (...) Noi trebuie să ştim foarte clar care sunt consecinţele faptelor noastre şi să ne respectăm promisiunile pe care nu ni le-am asumat forţaţi de cineva, ni le-am asumat de bunăvoie: desfiinţarea Secţiei speciale, refacerea competenţei DNA”, a spus Stelian Ion, în cadrul unei emisiuni la TVR.

Magistrații cer desființarea SIIJ

În aceeași notă sunt și trei asociații de magistrați care cer desființarea de urgență a SIIJ. Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că „orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, așa cum s-a mai afirmat în mai multe rânduri, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată și specializată care ar putea ancheta magistrații este incompatibilă cu cerințele statului de drept”.

Mai mult, „tergiversarea desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și transmiterea cauzelor la parchetele cărora le revenea competența de soluționare înainte de înființarea SIIJ este inacceptabilă. În acest cadru, chemarea formală la dialog fără a ține cont de niciuna din cerințele și recomandările formulate de instituțiile europene la care chiar Statul român a apelat pentru clarificarea pașilor pe care trebuie să îi urmeze în adoptarea Legii de desființare a SIIJ nu pare a conține, în esență, nicio intenție pentru comunicare, apărând ca simplă strategie de menținere în viață a unei entități fără vreo realizare concretă, care a întârziat instrumentarea cauzelor de corupție la nivel înalt și care riscă să afecteze aceste cauze, așa cum s-a și reținut în ultimul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare din iunie 2021”, se arată într-un comunicat comun al celor trei asociații.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG