În plus, timp de 11 ani nimeni nu ar fi sesizat că ar exista probleme - nici Curtea de Conturi, nici ANAF, nici reprezentanții altor instituții cu atribuții de control, adaugă INCAS în răspunsul transmis în urma publicării articolului Europa Liberă despre acuzațiile aduse de DNA.
INCAS București nu a știut de ancheta DNA privind contractele încheiate de fostul director cu mai multe firme între 2012-2014, explică actuala conducere.
De asemenea, la toate proiectele la care a participat INCAS s-au prezentat lucrări și cercetări științifice de calitate și nu ar fi existat contestații, adaugă reprezentanții Institutului.
- „Până la data prezentei nu s-a identificat nicio împrejurare concretă în care INCAS București să nu-și fi prezentat cercetările științifice asumate în proiectele din care a făcut parte sau să fi realizat recepții fictive pentru activitățile proprii raportate în asemenea proiecte;
- În toată perioada menționată, și până în prezent, serviciile tehnice ale institutului și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile profesionale, confirmând de fiecare dată executarea lucrărilor de specialitate la care noi am fost parte în condițiile impuse de proiectele în cauză”.
Actuala conducere a Institutului susține că și achizițiile, mai exact referatele de necesitate, dar și procesele verbale de recepție erau semnate nu doar de director ci și de personalul de specialitate.
Fostul director al INCAS, Cătălin Nae, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu alături de alți patru oameni de afaceri acuzați de complicitate la abuz.
Procurorii susțin că, între 2012-2014, „directorul INCAS a semnat recepția fictivă a prestațiilor la care se obligase pretinsul furnizor, deși cunoștea că prestațiile nu s-au realizat în mod real, acțiuni în urma cărora institutul a plătit”. Prejudiciul calculat de DNA este de 5 milioane de euro.
