Pe măsură ce protestele față de criza economică din Iran – care durează deja de șase zile – au devenit mortale și continuă să se intensifice, înalți oficiali iranieni și președintele american Donald Trump au purtat de la distanță un dialog presărat cu amenințări.
La o zi după ce Trump a scris într-o postare pe Truth Social că Washingtonul este „pregătit să riposteze” dacă forțele de securitate iraniene vor ucide mai mulți protestatari, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a trimis un răspuns sfidător.
„Ceea ce contează este că, atunci când ne dăm seama că inamicul încearcă în mod arogant să impună ceva țării, oficialilor, guvernului și națiunii, trebuie să ne opunem ferm inamicului și să ne dezvelim pieptul în semn de rezistență”, a declarat Khamenei pe 3 ianuarie.
„Nu vom ceda în fața inamicului”, a mai spus liderul suprem al Iranului.
Cu o zi înainte, ambasadorul Teheranului la Națiunile Unite, Amir Saeed Iravani, a îndemnat ONU să condamne ceea ce el a numit „amenințări ilegale” din partea președintelui SUA.
Iravani a făcut apel la secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și la membrii Consiliului de Securitate al ONU să „condamne fără echivoc și ferm [...] declarațiile imprudente și provocatoare” ale lui Trump, descriindu-le ca o „încălcare gravă” a Cartei ONU și a dreptului internațional.
Conducerea Iranului a reacționat vehement și pe 2 ianuarie, afirmând că trupele americane din regiune ar putea fi ținta unor atacuri dacă Washingtonul va interveni în protestele sângeroase care au început pe 28 decembrie și care reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru conducerea republicii islamice din ultimii ani.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că forțele armate ale țării sunt în stare de alertă și „știu exact unde să țintească” în cazul unui atac.
Motivate de furia provocată de creșterea prețurilor, inflație și prăbușirea monedei, demonstrațiile au cuprins întreaga țară după ce comercianții din Teheran și-au închis afacerile din cauza costurilor și a stagnării economice.
Cel puțin nouă persoane au fost ucise și 44 arestate în timpul protestelor începute în week endul trecut. Presa controlată de stat și grupurile internaționale pentru drepturile omului relatează despre mai multe decese și zeci de răniți în urma ciocnirilor dintre demonstranți și forțele de securitate, deși agențiile de știri afiliate guvernului au dat vina pe cei pe care i-au numit „revoluționari” pentru violențe.
Autoritățile iraniene nu au confirmat încă aceste informații, iar Radio Farda, afiliat RFE/RL, nu a putut să le verifice în mod independent.
Protestele s-au extins în Iran
Protestele au fost declanșate de prăbușirea cursului de schimb al monedei iraniene față de dolarul american și de creșterea inflației la 52%.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a încercat să calmeze protestele, promițând „noi decizii” pentru îmbunătățirea situației economice.
Acest lucru nu a contribuit prea mult la temperarea furiei iranienilor afectați de prăbușirea monedei naționale, rialul, care se tranzacționează pe piețele neoficiale la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar, comparativ cu aproximativ 800.000 în urmă cu un an.
Problemele economice se adaugă anilor de crize economice și politice agravate în Iran, inclusiv seceta severă din Teheran, un oraș cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori.
Răspunsul Teheranului la declarația lui Trump, care a afirmat că, dacă autoritățile iraniene vor ucide „protestatarii pașnici, așa cum obișnuiesc să facă, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor”, a fost deosebit de ferm.
„Trump ar trebui să știe că interferența SUA în această chestiune internă ar însemna destabilizarea întregii regiuni și distrugerea intereselor Americii”, a scris Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, pe X.
„Poporul american ar trebui să știe că Trump a început această aventură. Ar trebui să fie conștienți de siguranța soldaților lor”, a adăugat el.
Comentariile sale au fost urmate de o postare a lui Ali Shamkhani, consilier principal al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a scris că „iranienii cunosc bine istoricul «salvărilor» SUA, de la Irak și Afganistan până la Gaza”.
„Orice mână care intervine... va fi tăiată”, a amenințat Shamkhani.
Saeed Bashirtash, un activist iranian exilat, a declarat pentru Radio Farda al RFE/RL că astfel de „reacții cu amenințări sunt mai degrabă bluff-uri”.
„Poporul iranian salută avertismentul lui Trump, deoarece va simți că se confruntă cu o amenințare mai mică atunci când va ieși în stradă. Este pozitiv [deoarece] republica islamică va fi foarte atentă în ceea ce privește uciderea oamenilor”, a spus el.
Un alt exilat iranian, veteranul disident Mehran Barati, a declarat pentru Radio Farda că, în ciuda limbajului provocator, există „fisuri în interiorul regimului, inclusiv în Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), armată și conducerea politică”.
„Dacă SUA intenționează să facă ceva, ar putea considera că situația actuală este momentul cel mai potrivit.”
Limbajul inflamat vine la doar șase luni după un război de 12 zile, în iunie 2025, când avioanele israeliene și americane au bombardat obiective nucleare și militare iraniene.
Trump l-a primit, pe 29 decembrie, pe premierul israelian Beniamin Netanyahu la reședința sa Mar-a-Lago din Florida – el a sugerat atunci că va sprijini noi atacuri israeliene împotriva programului iranian de rachete balistice.
În comentariile trimise Radio Farda pe 2 ianuarie, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Washingtonul „va continua să exercite o presiune maximă asupra regimului”.
Furie la înmormântări
Filmări care au circulat online pe 2 ianuarie par a arăta primele înmormântări ale persoanelor ucise în ciocnirile cu forțele de securitate.
Într-o astfel de filmare, făcută într-o locație deșertică similară cu terenul din Kuhdasht, în provincia Lorestan (vestul Iranului), se pot observa tulburări și ciocniri. Participanții la înmormântare ar fi încercat să alunge forțele de securitate.
Un alt videoclip arăta ceea ce se spune că ar fi fost o înmormântare în Marvdasht, provincia Fars, unde mulțimea scanda „Îl voi ucide pe cel care mi-a ucis fratele” și „Moarte lui Khamenei”.
Într-o declarație din 3 ianuarie, Departamentul american de Stat a condamnat represiunea la înmormântările protestatarilor.
„Această cruzime depășește represiunea; este un atac deliberat la demnitatea umană fundamentală. Lumea este cu ochii pe voi. Lăsați-i să jelească”, se arată într-o declarație în limba farsi a Departamentului de Stat pe X.
Agenția de știri Fars, apropiată de IRGC, a transmis că două persoane au fost ucise în timpul protestelor din orașul Lordegan, din sud-vestul țării, menționând ciocnirile cu forțele de securitate la înmormântare.
De asemenea, a scris și că trei persoane au fost ucise și 17 rănite în Azna, un oraș cu 48.000 de locuitori din provincia Lorestan.
Grupul pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, a relatat, de asemenea, decese în Lordegan, afirmând că forțele de securitate au deschis focul asupra protestatarilor, ucigând două persoane și rănind mai multe.
Grupul a mai afirmat că un protestatar a fost ucis în provincia Isfahan, în centrul Iranului, pe 31 decembrie.
„Protestele au avut loc în mai multe zone din Lordegan, inclusiv în piața municipalității și în fața clădirii guvernului. Demonstrațiile au fost reprimate violent, inclusiv prin utilizarea de gaze lacrimogene și muniție reală de către forțele de ordine”, a declarat grupul.
Hengaw a adăugat ulterior că a verificat identitatea a cel puțin zece persoane care au fost ucise în timpul protestelor și că are cunoștință de alte 80 de persoane care au fost arestate în Iran în ultimele șase zile.
Agenția de știri Tasnim, afiliată IRGC, a declarat că cel puțin 30 de persoane au fost arestate la Teheran pentru „tulburarea ordinii publice”. Au fost raportate arestări și în alte provincii.
Tulburările par a fi cea mai serioasă provocare pentru guvernul teocratic al Iranului de la izbucnirea protestelor „Femei, viață, libertate” în urma morții, în septembrie 2022, a studentei iraniene de origine kurdă Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru încălcarea codului vestimentar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
