Forţe ruse înaintează până în sudul oraşului ucrainean Bahmut
Forţele ruse se aflau joi la intrarea în Bahmut, după ce au cucerit două sate în apropiere de acest oraş situat în estul Ucrainei, anunţă forţe separatiste proruse din regiunea ucraineană Doneţk, relatează AFP.
Combatanţi separatişti din Doneţk anunţă pe canalul lor pe Telegram că au preluat controlul asupa satelor Opînte şi Ivangrad, care se află imediat în sudul oraşului Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească din august.
Acesta este singurul loc de pe front în care trupele Moscovei înaintează în prezent. Armata ucraineană a anunţat joi că a respins atacuri ruse atât la Ivangrad, cât şi la Bahmut, dar işi în alte sate situate mai la sud de această linie a frontului.
Bahmut, un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de război, cunoscut prin vinul său şi o mină de sare, face obiectul unor confruntări armate a căror intensitate s-a dublat în ultimele două săptămâni.
Vladimir Putin îi propune lui Erdogan, în Kazahstan, înfiinţarea unui „hub al gazelor naturale” ruseşti în Turcia
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, în Kazahstan, că Turcia este calea cea mai fiabilă a livrării gazelor naturale ruseşti către Uniunea Europeană (UE) şi i-a propus să construiască ceea ce a numit un „centru de aprovizionare”, relatează AFP.
„În ceea ce priveşte acest hub (al gazelor naturale), pe care-l putem crea împreună, bineînţeles, el va fi totodată o platformă de furnizare, ci şi în vederea stabilirii preţului, pentru că este vorba despre o problemă foarte importantă - problema tarificării”, a declarat Vladimir Putin.
„În prezent, aceste preţuri sunt exorbitante. Noi am putea să le reglementăm cu uşurinţă la nivelul normal al pieţei, fără nicio conotaţie politică”, a subliniat liderul de la Kremlin.
Jens Stoltenberg: Vladimir Putin a primit mesajul „contondent'' că trebuie ''să dea înapoi'' în războiul său împotriva Ucraine
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că preşedintele rus Vladimir Putin a primit mesajul „contondent'' că trebuie '„să dea înapoi'' în războiul său împotriva Ucrainei după votul din Adunarea Generală a ONU în care 143 de ţări din totalul de 193 de state membre ale organizaţiei au condamnat anexarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene, transmite EFE.
„Votul de la ONU a fost o condamnare clară a anexării ilegale de teritorii ucrainene şi un apel clar la adresa preşedintelui Putin de a da înapoi de la aceste decizii şi de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei'', a subliniat Stoltenberg, la sosirea sa la Bruxelles, unde se desfăşoară cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din NATO.
Stoltenberg a afirmat că Alianţa a primit „cu satisfacţie mesajul atât de contondent al comunităţii internaţionale'' prin acest vot care, în opinia sa, '„demonstrează că trebuie să apărăm o ordine internaţională bazată pe norme pentru valorile noastre fundamentale''.
Adunarea Generală a ONU a aprobat miercuri noapte printr-o majoritate semnificativă o rezoluţie care condamnă anexarea de către Rusia a teritoriilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, patru regiuni ucrainene pe care Moscova le consideră acum teritorii care îi aparţin după organizarea unor simulacre de referendumuri pe care comunitatea internaţională le consideră ilegale.
Marea Britanie spune că nu există riscul ca Vestul să rămână fără arme
Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a spus că „nu există riscul” ca furnizarea de arme din vest către Ucraina să se epuizeze înainte ca proviziile Rusiei să fie epuizate, scrie The Guardian.
„Avem capacitatea de a recondiționa sau de a fabrica un nou lanț de aprovizionare, ceea ce facem chiar acum. Fondul internațional condus în comun de Marea Britanie și Daneză se referă la plasarea comenzilor într-un spațiu de producție pentru a ne asigura că putem continua în 2023, 2024 și continuăm”, a spus Wallace, la Sky News.
Acesta a mai punctat că, în schimb, Rusia are mari probleme cu lanțurile de producție.
