Finlanda: 139 de milioane de euro pentru o barieră la granița cu Rusia
Politicienii din Finlanda solicită 139 de milioane de euro pentru ridicarea unei bariere fizice la granița cu Rusia, drept urmare a războiului din Ucraina, scrie The Guardian.
Țara, care a solicitat anul acesta aderarea la alianța militară NATO, a purtat de-a lungul secolelor mai multe războaie cu Rusia, însă granița rămâne acoperită de păduri și marcată doar cu însemne pe cea mai mare parte din lungimea ei de 1.300 km.
Helsinki a declarat în iunie că va ridica mai multe bariere de-a lungul unor părți din frontiera terestră cu Rusia. Decizia e văzută drept o încercare a statului finlandez de a-și consolida apărarea granițelor împotriva unor amenințări hibride, cum ar fi un posibil aflux masiv de solicitanți de azil.
Proiectul de lege, deși contestat din punct de vedere al normelor Uniunii Europene privind azilul politic, a fost adoptat în iulie cu o supermajoritate în Parlament, fapt ce le permite liderilor de la Helsinki să accelereze adoptarea legilor.
Galerie foto | Fără apă și electricitate. Viața în orașul ucrainean Herson după plecarea forțelor ruse
Președintele Turciei: Rusia și SUA nu vor folosi arme nucleare
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, e de părere că Rusia și SUA nu intenționează să folosească arme nucleare, în urma unei întâlniri a directorilor serviciilor de spionaj din toate cele trei țări.
„Permiteți-mi să spun acest lucru, conform informațiilor pe care le-am primit de la șeful meu de informații, niciuna dintre părți nu va folosi arme nucleare deocamdată”, a declarat Erdogan în fața reporterilor, citat de The Guardian.
Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, și Serghei Narîșkin, șeful serviciului de informații externe SVR al Rusiei, s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru prima dată de la începutul invaziei din Ucraina la Ankara.
Burns, fost ambasador al Statelor Unite în Rusia, și Narîșkin au discutat chestiuni „sensibile” în timpul întâlnirii lor, potrivit ministrului adjunct de Externe rus, Serghei Ryabkov.
Raport: Rusia a folosit cel puţin şapte tipuri de mine terestre în Ucraina
Rusia a folosit cel puţin şapte tipuri de mine terestre cu fragmentare şi cu suflu de la invadarea Ucrainei la 24 februarie, relevă un raport al Observatorului Minelor, citat de France Presse șipreluat de Agerpres.
Este „o situaţie fără precedent, în care o ţară care nu este încă parte a tratatului foloseşte această armă pe teritoriul unui stat membru", atrage atenţia acest raport care evaluează punerea în aplicare a Convenţiei privind interzicerea minelor terestre din 1997 (sau Tratatul de la Ottawa). Folosirea de către Rusia a acestui tip de arme în Ucraina a fost condamnată ferm de diverse ţări.
Şase dintre tipurile de mine terestre sunt cu fragmentare (MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3). Rusia foloseşte de asemenea mine cu suflu (PMN-4). Toate au fost produse de Rusia sau de URSS, conform raportului.
Numărul victimelor civile ale minelor şi ale altor resturi explozive de război înregistrat în Ucraina în primele nouă luni ale anului (277) este de aproape de cinci ori mai ridicat decât numărul de victime înregistrat în 2021 (58), constată de asemenea raportul.
Turcia confirmă prelungirea Acordului de la Istanbul privind exportul cerealelor ucrainene
Turcia a confirmat joi o prelungire - cu patru luni şi „în aceleaşi condiţii” - a Acordului de la Istanbul privind exportul cerealelor ucrainene, declară sub protecţia anonimatului un oficial turc de rang înalt AFP.
Acordul de la Istanbul privind exportul cerealelor ucrainene urmează să rămână în vigoare alte patru luni, pe timpul acestei ierni.
Toate părţile au fost de acord ca „acordul să rămână în vigoare timp de 120 de zile, pe timpul lunilor de iarnă”, precizează oficialul citat.
„Noi aranjamente” ar putea să aibă loc după ieşirea din iarnă.
„Iniţiativa Cerealelor la Marea Neagră”, care urma să expire vineri seara, a permis exportul a peste 11 milioane de tone de cereale din porturi ucrainene în decurs de patru luni.