Război în Ucraina | Kremlin: Rusia va continua războiul indiferent de vreme. Noi atacuri cu rachete la Kiev, Odesa și Dnipro

Rusia a folosit cel puţin şapte tipuri de mine terestre cu fragmentare şi cu suflu de la invadarea Ucrainei la 24 februarie, relevă un raport al Observatorului Minelor, citat de France Presse șipreluat de Agerpres.

Este „o situaţie fără precedent, în care o ţară care nu este încă parte a tratatului foloseşte această armă pe teritoriul unui stat membru", atrage atenţia acest raport care evaluează punerea în aplicare a Convenţiei privind interzicerea minelor terestre din 1997 (sau Tratatul de la Ottawa). Folosirea de către Rusia a acestui tip de arme în Ucraina a fost condamnată ferm de diverse ţări.

Şase dintre tipurile de mine terestre sunt cu fragmentare (MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3). Rusia foloseşte de asemenea mine cu suflu (PMN-4). Toate au fost produse de Rusia sau de URSS, conform raportului.

Numărul victimelor civile ale minelor şi ale altor resturi explozive de război înregistrat în Ucraina în primele nouă luni ale anului (277) este de aproape de cinci ori mai ridicat decât numărul de victime înregistrat în 2021 (58), constată de asemenea raportul.

Îți mai recomandăm

Război în Ucraina | Cameră de tortură la Herson. Zeci de ucraineni bătuți, electrocutați sau uciși. Șeful CIA, în Polonia

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, e de părere că Rusia și SUA nu intenționează să folosească arme nucleare, în urma unei întâlniri a directorilor serviciilor de spionaj din toate cele trei țări.

„Permiteți-mi să spun acest lucru, conform informațiilor pe care le-am primit de la șeful meu de informații, niciuna dintre părți nu va folosi arme nucleare deocamdată”, a declarat Erdogan în fața reporterilor, citat de The Guardian.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, și Serghei Narîșkin, șeful serviciului de informații externe SVR al Rusiei, s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru prima dată de la începutul invaziei din Ucraina la Ankara.

Burns, fost ambasador al Statelor Unite în Rusia, și Narîșkin au discutat chestiuni „sensibile” în timpul întâlnirii lor, potrivit ministrului adjunct de Externe rus, Serghei Ryabkov.

Politicienii din Finlanda solicită 139 de milioane de euro pentru ridicarea unei bariere fizice la granița cu Rusia, drept urmare a războiului din Ucraina, scrie The Guardian.

Țara, care a solicitat anul acesta aderarea la alianța militară NATO, a purtat de-a lungul secolelor mai multe războaie cu Rusia, însă granița rămâne acoperită de păduri și marcată doar cu însemne pe cea mai mare parte din lungimea ei de 1.300 km.

Helsinki a declarat în iunie că va ridica mai multe bariere de-a lungul unor părți din frontiera terestră cu Rusia. Decizia e văzută drept o încercare a statului finlandez de a-și consolida apărarea granițelor împotriva unor amenințări hibride, cum ar fi un posibil aflux masiv de solicitanți de azil.

Proiectul de lege, deși contestat din punct de vedere al normelor Uniunii Europene privind azilul politic, a fost adoptat în iulie cu o supermajoritate în Parlament, fapt ce le permite liderilor de la Helsinki să accelereze adoptarea legilor.

• Europa Liberă

La câteva zile după revendicarea orașului de trupele ucrainene, localnicii din orașul-port din sudul țării se confruntă cu lipsa apei și a curentului electric, iar autoritățile încearcă să ofere ajutor umanitar.

Războiul Rusiei în Ucraina va continua indiferent de condițiile meteorologice, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, jurnaliștilor, după ce un val de frig și de zăpadă au lovit țara țara afectată de conflict.

Potrivit CNN, întrebat despre milioanele de oameni rămași fără electricitate după loviturile masive asupra Ucrainei din această săptămână, în timp ce se așteaptă ca temperaturile să scadă și mai mult în țară, Peskov a spus că „operațiunea militară specială continuă, iar continuarea ei nu depinde de condițiile climatice, de vreme”.

Potrivit lui Peskov, autoritățile de la Kiev nu mai sunt dispuse să negocieze. Iar dacă sunt, ele vor negocieri „publice”, ceea ce Moscova nu dorește.

„Este greu de imaginat negocieri publice, nu există așa ceva. Și cu atât mai mult într-o astfel de situație”, a continuat Peskov.

Presat cu privire la motivul pentru care milioane de civili suferă fără electricitate și căldură, Peskov a dat vina pe „lipsa de voință a părții ucrainene de a rezolva problemele, de a intra în negocieri”.