Linkuri accesibilitate

Curtea Internațională de Justiție acceptă judecarea parțială a cazului de genocid Rusia-Ucraina


Imagine din interiorul Curții Internaționale de Justiție în timpul deciziei în cazul Ucraina vs Rusia, privind finanțarea terorismului de către Rusia în Crimeea ocupată
Imagine din interiorul Curții Internaționale de Justiție în timpul deciziei în cazul Ucraina vs Rusia, privind finanțarea terorismului de către Rusia în Crimeea ocupată

Cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite a decis vineri că va examina un caz în care Kievul i-a cerut să declare că nu a comis genocid în estul Ucrainei, așa cum a susținut Rusia ca pretext pentru a-și ataca vecinul mai mic.

Ucraina a adus cazul la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) la câteva zile după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Vineri, judecătorii au constatat că instanța are competența de a audia doar o mică parte din cazul inițial.

Judecătorii au respins cererea Ucrainei de a se pronunța dacă invazia rusă a încălcat sau nu Convenția de genocid din 1948.

În schimb, completul de 16 judecători a declarat că se va pronunța doar într-o etapă ulterioară dacă Ucraina a comis sau nu genocid în zonele Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, acum ocupată de Rusia.

În audierile din septembrie anul trecut, avocații Moscovei au îndemnat judecătorii să respingă întregul caz, spunând că argumentele legale ale Kievului sunt viciate și că instanța nu are jurisdicție.

Vineri, judecătorii au acceptat unele dintre obiecțiile Rusiei, dar au admis cererea Ucrainei ca instanța să decidă că nu există „dovezi credibile că Ucraina comite genocid cu încălcarea Convenției genocidului” în estul Ucrainei.

Ar putea dura multe luni pentru a judeca cazul pe fond.

Ucraina a susținut anterior că nu există niciun risc de genocid în estul Ucrainei, unde luptă cu forțele susținute de Rusia din 2014.

Curtea a emis măsuri de urgență în martie 2022, ordonând Rusiei să oprească imediat operațiunile militare din Ucraina.

Deși hotărârile instanței sunt definitive și obligatorii din punct de vedere juridic, aceasta nu are nicio modalitate de a le pune în aplicare și unele state, precum Rusia, le-au ignorat.

Ucraina a câștigat miercuri o mică victorie la CIJ, când judecătorii au decis că Rusia a încălcat tratatele ONU împotriva finanțării terorismului și a discriminării într-un caz care a tratat incidente din 2014.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a respins parțial cazul pentru care a fost sesizată în 2017 de Ucraina împotriva Rusiei. Kievul acuză Moscova că finanţează terorismul sprijinindu-i pe rebelii proruși din Crimeea ocupată ilegal în 2014, precum și de discriminare rasială.

Ucraina a cerut instanței să ceară Moscovei să înceteze finanțarea separatiștilor din estul Ucrainei și să plătească despăgubiri pentru atacuri, inclusiv pentru doborârea zborului 17 Malaysia Airlines din iulie 2014 deasupra teritoriului controlat de separatiștii din estul Ucrainei, în care au fost uciși toți cei 298 de oameni aflați la bord: 283 de pasageri și cei 15 membri ai echipajului.

CIJ a emis o singură hotărâre atât privind finanțarea terorismului cât și cu privire la discriminarea rasială comise de Rusia.

Curtea de la Haga a declarat miercuri că Moscova a încălcat tratatele ONU împotriva discriminării, neprotejând educația în limba ucraineană în Crimeea, dar nu a fost de acord ca Rusia să ofere Ucrainei vreo despăgubire.

Curtea a respins, de asemenea, pretențiile Ucrainei privind discriminarea Rusiei față de etnicii tătari și ucraineni după anexarea Crimeei.

CIJ a fost de acord cu Ucraina că Moscova a încălcat două articole din tratate, dar le-a respins pe celelalte.

Kievul a susținut că Moscova a încălcat un tratat privind finanțarea terorismului prin înarmarea și sprijinirea separatiștilor proruși din estul Ucrainei din 2014. De asemenea, a acuzat autoritățile instalate de Rusia că au suprimat drepturile tătarilor etnici și ale altor minorități de când Moscova a ocupat și a anexat ilegal Peninsula Crimeea în 2014.

Kievul a încercat ca, prin decizia CIJ, să creeze un precedent care să aibă impact asupra altor dosare intentate împotriva Rusiei în legătură cu activitățile sale pe teritoriul ucrainean.

Forțele armate ucrainene au luptat cu separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei într-un conflict care a ucis peste 13.000 de persoane de ambele părți, din aprilie 2014 până în februarie 2022 când Rusia a invadat total Ucraina.

Cât privește cererea Ucrainei ca instanța să ceară Moscovei să înceteze finanțarea separatiștilor din estul Ucrainei și să plătească despăgubiri pentru atacuri, inclusiv pentru doborârea zborului 17 Malaysia Airlines, Rusia a negat orice implicare.

O investigație internațională condusă de olandezi a concluzionat că avionul a fost doborât de un lansator de rachete rus Buk poziționat pe teritoriul controlat de separatiștii proruși.

Avocații Rusiei au cerut instanței internaționale să respingă cazul, spunând că acțiunile rebelilor proruși din estul Ucrainei nu echivalează cu terorismul.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat total, nedeclarat și neprovocat Ucraina, în ceea ce Kremlinul numește a fi o „operațiune specială” de denazificare a Kievului.

În martie 2022, CIJ a fost de partea Ucrainei, ordonând Rusiei „suspendarea imediată” a acțiunii sale militare. Rusia a ignorat până acum ordinul instanței de a opri invazia.

La începutul anului 2023, instanța a admis cererile a 32 de aliați ai Ucrainei de a se alătura cazului de partea Kievului. Acestea includ toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, Regatului Unit, Canadei, Australiei și a altor aliați ai Ucrainei, dar nu și Statele Unite.

CIJ, cu sediul la Haga, a fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a soluționa plângerile statelor cu privire la presupusele încălcări ale dreptului internațional. Este instituția judiciară supremă a Națiunilor Unite.

Hotărârile CIJ sunt obligatorii, dar Curtea nu are și mijloacele pentru a obliga punerea lor în aplicare.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG