NATO va aproba la summitul său din luna iulie, de la Vilnius, mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece, cum va reacționa alianța la un eventual atac rusesc.
Mișcarea semnifică o schimbare fundamentală în politica NATO, care nu a fost nevoită până acum să elaboreze planuri de apărare pe scară largă de zeci de ani, pentru că a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak și a considerat că Rusia post-sovietică nu mai reprezentă o amenințare existențială.
Numai că, odată cu cel mai sângeros război din Europa din 1945 până în prezent, care se desfășoară chiar dincolo de granițele sale, în Ucraina, alianța avertizează că trebuie să aibă toate planurile în vigoare cu mult înainte să izbucnească un posibil conflict cu un adversar cum este Moscova.
„Diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru determină calendarul”, a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de top ai NATO, citat de Reuters. „Trebuie să ne pregătim pentru un conflict care poate avea loc în orice moment”.
Prin schițarea a ceea ce numește planurile sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, națiunilor membre îndrumări cu privire la modul în care-și pot îmbunătăți forțele și logistica.
„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să fie desfășurate”, a spus șeful NATO, Jens Stoltenberg, despre documentele care, la fel ca în Războiul Rece, vor stabili ce trupe vor fi destinate apărării anumitor regiuni.
Demersul NATO nu reprezintă decât formalizarea unui proces declanșat odată cu anexarea, de către Rusia, a Crimeei, în aprilie 2014. Acțiunea Rusiei i-a determinat pe aliații occidentali să trimită pentru prima dată trupe de luptă în est, Marea Britanie, Canada și Germania preluând sub protecția lor fiecare din statele baltice.
Chiar dacă NATO nu a înregistrat foarte multe schimbări față de 1990, când lumea a trecut de la comunism la democrație, o serie de detalii s-au schimbat și la nivelul NATO. Alianța s-a extins de atunci cu aproximativ 1.000 de kilometri spre est și a crescut la 31 de membri.
Aderarea Finlandei, luna trecută, a dublat granița NATO cu Rusia la aproximativ 2.500 km, forțând o abordare mai flexibilă a desfășurărilor decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă.
De asemenea, alianța nu se mai pregătește să ducă un război nuclear la scară largă împotriva Moscovei și a aliaților săi - dintre care majoritatea sunt acum membri NATO - a declarat Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) al NATO.
„Nu ne imaginăm un tip de război așa cum a fost Războiul Rece, în care forțele aliate ar fi lovite simultan cu atacuri pe scară largă din [partea țărilor din ] Pactul de la Varșovia”, a spus el.
În același timp, internetul, dronele, armele hipersonice și un flux rapid de informații prezintă noi provocări.
„Vestea bună este că vorbim despre transparența câmpului de luptă. Cu toți sateliții, cu toate informațiile, putem vedea o criză în curs de maturizare", a declarat generalul locotenent Hubert Cottereau, adjunctul șefului de stat major al SHAPE. „Pentru Ucraina, am avut toți indicatorii cu destul timp înainte”.
Această transparență este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar cerințelor statelor baltice, nu vede nicio nevoie imediată de a crește numărul de trupe în est.
„Cu cât adună mai multe trupe la graniță, este ca și cum ai avea un ciocan. La un moment dat, vrei să găsești un cui. Dacă rușii adună trupe la graniță, asta ne va face nervoși, dacă noi adunăm trupe la graniță, asta îi va face nervoși”, a avertizat Cottereau.
Totuși, va fi o sarcină uriașă îmbunătățirea drastică a pregătirii. NATO a fost de acord în 2022 să pună 300.000 de militari în alertă maximă, față de 40.000 în trecut.
Deficiențele capacității alianței de a produce suficiente arme și muniție au fost evidențiate în efortul de a ține pasul cu cerințele Ucrainei, iar NATO trebuie, de asemenea, să îmbunătățească logistica de mult timp neglijată, necesară pentru a desfășura rapid trupele pe calea ferată sau rutieră.
Necesitatea finanțării implementării planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a făcut apel la lideri să ridice ținta de cheltuieli militare a alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.
Oficialii NATO estimează că va dura câțiva ani pentru ca planurile să fie pe deplin implementate, deși subliniază că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.
„Suntem pregătiți să luptăm în seara asta. Știi, nu ești niciodată suficient de pregătit. Niciodată", a spus Cottereau. „Trebuie să fim capabili să luptăm în seara asta dacă este necesar, cu ceea ce avem”.
