”Astăzi, misiunea AIEA a sosit la CNE Zaporojie. E bine că s-a întâmplat. Faptul în sine, în ciuda tuturor provocărilor armatei ruse şi a bombardării cinice a Enerhodar şi a teritoriului uzinei.

Ucraina a făcut totul pentru ca această misiune să se întâmple. Dar este grav că ocupanţii încearcă să transforme această misiune a AIEA - una cu adevărat necesară - într-un tur inutil al fabricii. Cred că acest lucru va fi prevenit. Este bine că reprezentanţii AIEA au ocazia să tragă concluzii obiective despre riscurile care au apărut la centrala nucleară Zaporojie, pentru prima dată în istorie.

Mai mult decât atât, riscurile care au apărut sunt tocmai din cauza ocupanţilor. Principalul lucru este să ai voinţa de a trage concluzii obiective. Bombardarea constantă, prezenţa armatei şi a armelor ruse la uzină, perturbarea personalului ucrainean şi încercările de a pune uzina sub controlul reprezentanţilor Rosatom care nu sunt deloc capabili de o atitudine responsabilă faţă de un astfel de obiectiv... Acestea sunt motivele pentru riscuri”, a declarat Zelenski joi seară.

El a susţinut că există dovezi clare că Rusia a făcut o mulţime de lucruri cinice pentru a deturna misiunea. În special, prin intimidarea locuitorilor din Enerhodar. ”Ocupanţii au forţat oamenii să îi mintă pe reprezentanţii AIEA - să predea nişte hârtii, să semneze ceva, să spună ceva”, a argumentat liderul de la Kiev,

”Când ne-am întâlnit cu domnul Grossi şi cu membrii misiunii de la Kiev, am convenit ca misiunea să fie însoţită de jurnalişti din presa ucraineană şi internaţională. Jurnalişti independenţi. Pentru ca lumea să vadă adevărul.

Pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut. Deşi s-a promis. Din păcate, ocupanţii nu au lăsat jurnaliştii să intre, ci au organizat un grup de propagandişti de-ai lor. Din păcate, reprezentanţii AIEA nu i-au protejat pe reprezentanţii presei independente”, a reproşat preşedintele ucrainean..

El și-a exprimat speranţa că misiunea va trage totuşi concluzii obiective din circumstanţele de la uzină.

”Iar cel mai important lucru care ar trebui să se întâmple este demilitarizarea teritoriului centralei. Acesta este exact scopul eforturilor ucrainene şi internaţionale. Şi este grav că nu am auzit încă apelurile adecvate de la AIEA. Deşi am vorbit despre asta cu domnul Grossi la întâlnirea noastră de la Kiev. Aceasta a fost cel mai important punct al acordurilor noastre. S-a spus clar: demilitarizare şi control deplin de către specialiştii nucleari ucraineni”, a conchis Zelenski.

Armata ucraineană va primi uniforme și haine de iarnă din Danemarca. Zelenski a mulțumit guvernului și primului ministru al Danemarcei pentru sprijinul politic, financiar și armat din timpul războiului, scrie The Kyiv Independent.

Ministerul rus de Externe a cerut României să „recunoască totul” cu privire la livrările de armament pe care Bucureștiul le-ar trimite Ucrainei, acuzând că Rusia „știe acum” ce înseamnă ajutoarele umanitare acordate de țara noastră statului vecin.

Într-un briefing cu presa susținut miercuri, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova a afirmat că „o agenție română de știri a relatat recent despre o conversație telefonică între ministrul român al Apărării Naționale Vasile Dîncu și omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, care și-a exprimat recunoștința pentru al cincilea pachet de ajutor militar românesc pentru Ucraina, recent aprobat”.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a susținut că „al cincilea pachet” de ajutor militar pe care Bucureștiul l-ar fi aprobat include „arme de calibru mic, muniții și componente pentru echipament militar”.

„Aceasta este prima oară când s-a aflat atât de explicit și public, deși anterior pe platformele social media au apărut înregistrări video care arată folosirea unor obuze fabricate în România de către forțele armate ucrainene”, și-a continuat ea discursul în fața jurnaliștilor ruși.

Ministerul Apărării de la București nu a anunțat vreo nouă conversație între cei doi miniștri, cu atât mai puțin un „pachet de ajutor militar” pentru Ucraina, nefiind clar la ce se referă Maria Zaharova. De asemenea, oficialii de la București au subliniat în mod repetat că poziția României este să nu dezvăluie ajutoarele militare trimise Ucrainei.

În schimb, MAPN a anunțat într-un comunicat postat pe site-ul ministerului că Vasile Dîncu s-a întâlnit miercuri la București cu ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Denys Sharapov. Este posibil ca Zaharova să facă o confuzie între cei doi oficiali de la Kiev însă comunicatul publicat de MAPN nu face nicio referire la livrarea de arme către Ucraina.

Zaharova a mai spus că „Bucureștiul evită publicitatea legată de aceste subiecte, preferând să le spună românilor și opiniei publice internaționale doar despre sprijinul 'umanitar' acordat Ucrainei. Este clar acum ce înseamnă 'umanitar'”, a acuzat ea.

„Autoritățile române simt evident un disconfort moral legat de îndeplinirea directivelor NATO de a trimite tot mai multe transporturi mortale, dându-și seama de consecințele reale ale acestei politici motivate de ideologie. În locul acestei rușini false, ei ar trebui să recunoască totul”, a cerut Zaharova.

„Spuneți poporului vostru și lumii întregi cum stau cu adevărat lucrurile. Nu vă fie frică. Trimiterea repetată de arme naționaliștilor ucraineni cu care să lupte împotriva propriului popor nu face decât să prelungească conflictul (în caz că Bucureștiul nu știe asta) și duce la mai multe victime”, a mai spus ea.

Președintele rus Vladimir Putin a vorbit joi despre un nou obiectiv al „operațiunii militare speciale” din Ucraina, afirmând că aceasta urmărește „eliminarea enclavei antiruse” de pe teritoriul țării vecine, relatează Interfax.

„Pe teritoriul Ucrainei au început să creeze în prezent o enclavă antirusă care ne amenință țara. Prin urmare, băieții noștri care luptă acolo îi protejează atât pe locuitorii din Donbas, cât și pe Rusia însăși. Și asta, desigur, merită sprijinul întregii societăți”, a afirmat Putin în timpul unei întâlniri cu elevi din enclava rusească Kaliningrad.

El a mai spus că după „lovitura de stat” ce a avut loc în Ucraina în 2014 (o referință la protestele Euromaidan n.r.) locuitorii Republicilor Populare Donețk și Luhansk, precum și cei din Crimeea, nu au vrut să recunoască noul regim de la Kiev.

Putin a adăugat că Ucraina a început un război împotriva propriilor locuitori ai acestor oameni și că misiunea Rusiei este de a opri acest război.

Pentagonul avertiza însă la jumătatea lunii iunie că, în pofida numeroaselor înfrângeri suferite în război, Vladimir Putin încă își dorește probabil să cucerească porțiuni mari din Ucraina, dacă nu toată țara.