Războiul din Ucraina | Rusia pregătește un nou atac pentru capturarea Kievului

Desfășurarea recentă de către Rusia a unor unități suplimentare de rezerviști mobilizați în Belarus este puțin probabil să constituie o forță capabilă să efectueze un nou asalt cu succes în nordul Ucrainei, scrie Ministerul Apărării din Regatul Unit în evaluarea zilnică.

La 13 decembrie 2022, Belarus a efectuat o „inspecție rapidă a pregătirii pentru luptă a forțelor sale”, notează ministerul britanic.

„Se pare că exercițiile au loc în nord-vestul țării, departe de granița cu Ucraina. În plus, Rusia a desfășurat recent unități suplimentare de rezerviști mobilizați în Belarus.

Belarus a jucat un rol favorabil cheie în atacul Rusiei împotriva Kievului din 24 februarie 2022. Cu toate acestea, trupele belaruse în exercițiu și unitățile ruse sunt puțin probabil să constituie în prezent o forță capabilă să efectueze un nou asalt cu succes în nordul Ucrainei”.

Decizia președintelui rus Vladimir Putin de a-și amâna discursul anual la Adunarea Federației Ruse indică faptul că rămâne nesigur cu privire la capacitatea sa de a modela spațiul informațional rus, pe fondul criticilor din ce în ce mai mari la adresa comportamentului său asupra invaziei Ucrainei, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa evaluare.

Discursul prezidențial adresat Adunării Federale către Duma de Stat și Consiliul Federației Ruse este un discurs anual introdus în constituția Rusiei în februarie 1994, aproximativ echivalent cu discursul anual al președintelui SUA privind starea Uniunii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin ar putea rosti discursul său la Adunarea Federației în 2023 și a cerut rușilor să se oprească din „ghicitul în cafea” cu privire la momentul următorului discurs. O sursă guvernamentală anonimă a declarat pentru postul de știri de stat rus TASS că numărătoarea inversă pentru noul discurs începe de la data discursului anterior, menționând că este puțin probabil ca acesta să aibă loc în 2022.

Retragerea Rusiei din regiunea Kiev și nordul Ucrainei în aprilie 2022 a stricat probabil planurile lui Putin de a declara victoria în timpul discursului Adunării Federației. Putin a profitat anterior de ocazie, în martie 2014, pentru a rosti „Discursul Crimeei”, în care a anunțat anexarea ilegală a Crimeei și a orașului Sevastopol.

Putin probabil a anticipat un rezultat similar la începutul primăverii doar pentru a amâna pe termen nelimitat discursul, probabil ca urmare a eșecurilor militare ruse, a anexării unor teritorii ucrainene pe care forțele ruse nu le controlau și a nemulțumirii publice față de mobilizare. Putin poate încă așteaptă și speră să țină un discurs de victorie grandios în 2023 sau să amâne momentul în care va trebui să recunoască că Rusia nu poate să-și atingă obiectivele maximaliste des reiterate în Ucraina.

Putin poate să nu aibă încredere în capacitatea sa de a justifica costul războiului său asupra afacerilor interne și globale ale Rusiei atunci când se adresează publicului și elitelor ruse. Sursa anonimă a TASS a remarcat că discursul necesită o pregătire semnificativă din partea președintelui și a personalului său, deoarece în mod normal abordează planuri pentru toate aspectele societății ruse – economie, educație, armată, parteneriate globale etc.

Cele mai recente apariții ale lui Putin din 7 și 9 decembrie au oferit răspunsuri vagi la câteva preocupări cu privire la durata războiului, un al doilea val de mobilizare și o pretinsă amenințare ucraineană asupra teritoriului rus, dar au generat și unele critici și confuzie în cadrul comunității pro-război. Retragerea Rusiei din orașul Herson i-a înfuriat și pe ideologii naționaliști proeminenți care au început să pună la îndoială angajamentul și capacitatea lui Putin de a înființa „Rusia Mare”.

Putin și-a anulat deja conferința de presă anuală cu membrii publicului rus, probabil într-o încercare de a evita să răspundă la întrebări despre eșecurile militare ale Rusiei, fără a recurge la manipularea excesiv de evidentă a celor care pune întrebări și întrebări. Peskov a anunțat pe 12 decembrie că Putin nu va ține conferința de presă în direct cu rușii, pe care o găzduiește de zece ani. Anularea conferinței de presă, totuși, poate submina atracția populistă a lui Putin ca conducător în contact cu populația sa.

Principalele observații ale Institutului pentru Studiul Războiului:

• Președintele rus Vladimir Putin și-a amânat discursul anual la Adunarea Federală Rusă, indicând că Kremlinul nu este încrezător că poate continua să modeleze spațiul informațional rusesc.
• Oficialii ucraineni prognozează că forțele ruse ar putea încerca să lanseze o ofensivă pe scară largă la începutul anului 2023.
• Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât toate dronele pe care forțele ruse le-au lansat în atacurile din 14 decembrie asupra Kievului.
• Kremlinul va intensifica, probabil, operațiunile de informare care vizează prezentarea guvernului ucrainean ca oprimator al libertăților religioase și al libertății presei.
• Forțele ucrainene au continuat operațiunile de contraofensivă, iar forțele ruse au efectuat contraatacuri în zonele Svatove și Kreminna.
• Forțele ruse au continuat operațiunile ofensive în zonele Bakhmut și Avdiivka și au continuat operațiunile defensive la sud de râul Nipru în regiunea Herson.
• Oficialii de la Kremlin au recunoscut că au primit plângeri cu privire la mobilizare, în ciuda „sfârșitului de facto” al mobilizării.
• Partizanii ucraineni continuă să ajute forțele ucrainene în identificarea țintelor rusești valoroase.

Statele membre NATO au convenit o creştere semnificativă a bugetului comun pentru anul viitor în contextul noii situaţii de securitate în Europa de Est provocate de invazia Rusiei în Ucraina.

Bugetul civil al alianţei pentru 2023 va fi majorat cu circa 27,8%, la 370,8 milioane de euro (395,8 milioane de dolari), iar cel militar a fost stabilit la 1,96 miliarde de euro, reprezentând o creştere de 25,8% faţă de 2022, a anunţat miercuri NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia, notând că aceasta este „o expresie concretă a nivelului mai ridicat de ambiţie” al statelor membre.

„Numai America de Nord şi Europa, acţionând împreună într-o NATO puternică, îi pot ţine în siguranţă pe cei un miliard de oameni ai noştri într-o lume mai periculoasă”, a afirmat șeful NATO.

Bugetele militar şi civil cumulate ale NATO se cifrează în prezent la circa 1,8 miliarde de euro, o cifră foarte mică în comparaţie cu cheltuielile de apărare individuale ale statelor membre. Numai SUA au cheltuit 769 miliarde de euro, în timp ce, în cazul Germaniei, suma a fost de circa 55,6 miliarde, conform documentelor NATO.

Potrivit formulei actuale de calcul al contribuţiilor, aceste două ţări suportă cel mai mare procent din costurile comune ale NATO, contribuind fiecare cu circa 16,3%, sau aproximativ 400 milioane de euro, în 2021.

Formula a fost revizuită recent la cererea fostului preşedinte american Donald Trump, care a criticat în mod repetat aliaţi europeni precum Germania că nu contribuie suficient la cheltuielile comune de apărare. În consecinţă, procentul revenit Germaniei a crescut, iar cel al Statelor Unite s-a redus semnificativ.

Creşteri bugetare suplimentare ale NATO sunt deja planificate, conform unei decizii de principiu luate la summitul din vară de la Madrid pentru perioada până în anul 2030.