Linkuri accesibilitate

SUA au trimis în Ucraina muniții iraniene confiscate, destinate rebelilor houthi


O fotografie publicată de CENTCOM pe 15 februarie arată un transport cu arme iraniene destinate rebelilor houthi din Yemen, pe care marina le-a confiscat de pe o navă în Marea Arabiei pe 28 ianuarie.
O fotografie publicată de CENTCOM pe 15 februarie arată un transport cu arme iraniene destinate rebelilor houthi din Yemen, pe care marina le-a confiscat de pe o navă în Marea Arabiei pe 28 ianuarie.

Statele Unite au dat Ucrainei arme de calibru mic și muniție pe care le-au confiscat în timp ce erau transferate din Iran rebelilor houthi din Yemen, susținuți de Teheran, a declarat armata americană marți, 9 aprilie.

Transferul a avut loc săptămâna trecută, în condițiile în care Ucraina suferă de o lipsă semnificativă de muniții, iar republicanii blochează noile ajutoare.

Congresul american nu reuşeşte să ajungă la un acord pentru aprobarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.

„Guvernul SUA a transferat forțelor armate ucrainene peste 5.000 de AK-47, mitraliere, puști cu lunetă, RPG-7 și peste 500.000 de cartușe de 7,62 mm forțelor armate ucrainene”, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) pe X.

„Acesta constituie suficient material pentru a echipa un UKR BDE (brigadă ucraineană - n.r.) cu puști cu arme de calibru mic. Aceste arme vor ajuta Ucraina să se apere împotriva invaziei Rusiei”, spune armata americană.

Guvernul american a intrat în posesia acestor muniții pe 1 decembrie 2023, după ce Departamentul de Justiție a dispus confiscarea armamentului de la Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran.

Aceste muniții au fost confiscate inițial de Comandamentul Central al SUA și de forțele navale partenere de pe patru nave apatride aflate în tranzit între 22 mai 2021 și 15 februarie 2023.

Munițiile au fost transferate de la IRGC către rebelii houthi din Yemen, cu încălcarea Rezoluției Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Ajutorul militar nu rezolvă însă deficitul de armament greu, în obuze și rachete, al armatei ucrainene.

Miniștrii de Externe ai țărilor NATO au discutat pe 3 aprilie despre un posibil pachet de ajutor pe cinci ani pentru Ucraina, în valoare de 100 de miliarde de dolari, pentru a proteja Ucrina în cazul în care Donald Trump, care se opune sprijinirii Ucrainei, ar deveni președintele SUA.

Propunerea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ar oferi alianței occidentale un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente către Ucraina în timp ce luptă împotriva invaziei rusești.

Conform proiectului, NATO ar prelua unele activități de coordonare de la coaliția condusă de SUA, așa-numitul grup Ramstein.

Mișcarea e concepută, în parte, și pentru a proteja sprijinul acordat Ucrainei în eventualitatea în care Donald Trump se întoarce la Casa Albă, spun diplomații citați de Reuters.

Până acum, NATO s-a concentrat pe acordarea de ajutor neletal pentru Ucraina, de teamă să nu provoace o escaladare a tensiunilor cu Rusia.

Membrii săi au furnizat însă, la nivel bilateral, sprijin militar în valoare totală de miliarde de dolari.

Diplomații au declarat că există o opinie din ce în ce mai mare în cadrul NATO că este timpul să se pună ajutorul militar pentru Ucraina pe o bază mai durabilă, iar NATO este cel mai bine plasat pentru a face acest lucru.

O decizie finală în privința acestei propuneri ar urma să fie luată cel mai repede la summitul NATO de la Washington, în luna iulie.

Ucraina a salutat intenția constituirii unui fond pe termen lung destinat susţinerii militare a Ucrainei, dar a spus - prin vocea șefului diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba - că o asemenea iniţiativă are „zero şanse” dacă nu obligă statele membre NATO la contribuţii financiare obligatorii.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG