Ce spun țările NATO despre „no-fly zone” în Ucraina
Miniștrii de externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles pentru discuții de criză, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se intensifică, iar la Kiev se fac tot mai multe apeluri la instituirea unei zone de interdicție aeriană.
Unii membri ai alianței își arată disponibilitatea de a explora toate opțiunile pentru a limita sau a pune capăt conflictului care durează de o săptămână.
„NATO nu este parte a conflictului”, a declarat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, înainte de reuniune.
„Noi nu căutăm război, conflict cu Rusia. În același timp, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio neînțelegere cu privire la angajamentul nostru de a-i proteja pe toți aliații”, a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken
El a întărit ideea că NATO „nu caută conflict”, dar este „pregătită pentru el” în caz de nevoie.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că doar o zonă de excludere aeriană va „garanta că Rusia nu va bombarda” infrastructura nucleară a Ucrainei.
Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a repetat un avertisment potrivit căruia „toate încurajările pentru ca NATO să se implice acum în conflictul militar sunt iresponsabile”.
Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a declarat că NATO va discuta „toate scenariile” pentru a opri războiul. Însă, ea a adăugat că alianța dorește „să evite declanșarea unui conflict internațional”.
Care este poziția României
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat că „trebuie să regândim totul” în lumina conflictului actual. El a precizat că țările trebuie să se adapteze la faptul că Belarus „a devenit un district militar al Rusiei”.
Ce înseamnă zona de interdicție aeriană în contextul războiului din Ucraina
În context militar, o zonă de interdicție aeriană este concepută pentru a împiedica aeronavele să intre în acel spațiu, de obicei pentru a preveni atacurile sau supravegherea.
Asta înseamnă că, prin mijloace militare, aeronavele pot fi supravegheate și pot fi realizate atacuri preventive împotriva lor, dacă intră în acel spațiu.
În acest context, o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar însemna că forțele militare - în special forțele NATO - ar angaja direct cu orice avion rusesc reperat pe cerul respectiv și ar trage în el dacă este necesar.
UE cere explicații Moscovei
„Cred că este important să lansăm Mecanismul de la Moscova și să trimitem misiuni de monitorizare pentru a vedea care sunt actele care pot fi considerate crime de război”, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației UE, înainte de reuniunea NATO.
Mecanismul de la Moscova a fost adoptat în 1991, el completează și consolidează Mecanismul de la Viena. Acesta din urmă este un instrument al OSCE care oferă posibilitatea, fără a fi nevoie de consens, ca o țară să dea explicații clare și detaliate cu privire la activitățile pe care le desfășoară.
Rusia blochează accesul la RFE/RL și alte site-uri de știri
Autoritatea rusă de reglementare în domeniul mass-media, Roskomnadzor, a „limitat” începând de vineri dimineață accesul la site-urile web ale presei independente, în în același timp în care și-a intensificat eforturile de a împiedica vorbitorii de limbă rusă să aibă acces la informații externe.
Mai multe site-uri ale Radio Free Europe/Radio Liberty și variantele în limba rusă ale BBC și Deutsche Welle au fost blocate pe teritoriul Federației Ruse.
De asemenea, a fost blocat accesul la Facebook, Twitter și magazinele de aplicații ale Apple și Google, potrivit grupului de monitorizare GlobalCheck.
Peste 1.100 de persoane din Azerbaidjan, printre care mulți studenți dar și două femei însărcinate, au ajuns azi noapte la București, după ce au fugit din Ucraina.
Ei vor rămâne pentru câteva zile la noi în țară, timp în care ambasada azeră din România va organiza mai multe zboruri de repatriere.
De la declanșarea războiului și până în data de 3 martie, au intrat în România 159.512 cetăţeni ucraineni, iar 103.607 dintre aceștia s-au îndreptat deja spre alte țări, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră.