Proiectul noii Legi a Apărării Naționale a ajuns la Camera Deputaților în octombrie 2025; pe 2 octombrie fusese adoptat de Guvern.
De atunci se află la Parlament.
În decembrie, proiectul a fost adoptat tacit – așadar fără dezbatere – de Camera Deputaților. Potrivit Constituției, dacă o lege nu primește un vot în 45 de zile, ea se consideră adoptată.
Tot în ultima lună a anului trecut, proiectul a ajuns la Senat, unde e și acum, în așteptarea votului final.
Președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, senatoarea Nicoleta Pauliuc, spune pentru Europa Liberă că proiectul de lege va fi dezbătut începând cu luna februarie, când începe sesiunea parlamentară.
„Vor fi amendamente, inclusiv la definirea apărării naționale”, explică lidera comisiei de specialitate de la Senat.
Nicoleta Pauliuc spune că legea va fi adoptată de Senat în această sesiune, adică cel târziu până în luna iunie.
Tot ea amintește că sunt și alte legi pe care Armata Română le așteaptă și care ar trebui votate.
Un exemplu este Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză.
Istoria Legii Apărării Naționale
Proiectul Legii Apărării Naționale a fost publicat prima dată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în aprilie 2024.
Între aprilie 2024 și octombrie 2025, proiectul a fost avizat de ministerele implicate și serviciile secrete de trei ori.
De ce? Pentru că de trei ori s-a schimbat guvernul în acest interval, iar legea prevede că, ori de câte ori se schimbă Executivul, chiar și un singur ministru, o lege trebuie reavizată de titularii în funcție.
Actuala Lege privind Apărarea Națională a fost adoptată acum 32 de ani (în 1994) și a fost modificată de șapte ori – ultima dată în 2011.
Una dintre noutățile proiectului de lege este cel privind modul în care România poate acționa – militar sau non-militar – pentru a contracara amenințările hibride.
Proiectul mai prevede și că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
De asemenea, măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se mai arată în proiectul de lege publicat de MApN.
În proiectul de lege publicat în 2024, MApN a prevăzut la articolul 12, că „în cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate împreună cu forțele aliate sau de coaliție, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor puse la dispoziție, la nivel operativ și/sau tactic, comandantului aliat sau de coaliție care conduce misiunea sau operația respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațional al forțelor străine, în condițiile prevăzute în transferul de autoritate, care se realizează conform procedurilor stabilite în baza tratatelor la care România este parte.” mai prevede că, pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”, precum diplomatic, informațional, militar, economic etc.
Inițiatorul legii – MApN – a mai definit în premieră mai multe noțiuni noi, printre care cel de amenințare hibridă.
Concret – dacă situația ar impune-o – Parlamentul, la propunerea președintelui, poate dispune folosirea forțelor militare sau non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride.
De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare și pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara țării.
O altă prevedere importantă a proiectului se referiră la activitatea economiei private în cazul în care ar fi instituită starea de urgență, de asediu sau de război.
În aceste situații ipotetice, li se interzice operatorilor economici a căror activitate este „nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” să-și mute bunurile și serviciile în afara României.
„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se explică în proiect.
De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Legea pregătirii populației pentru apărare, în vigoare după aproape patru ani de la inițiere
În schimb, Legea Pregătirii Populației pentru Apărare, inițiată în 2022 de MApN, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan în decembrie 2025.
Și proiectul acestei legi a fost avizat de cel puțin trei ori, după ce între 2022 și 2025 guvernele României s-au schimbat de tot atâtea ori.
Ea prevede că tinerii sub 35 de ani se pot pregăti militar voluntar, gratuit, în unitățile MApN, timp de patru luni. Ei primesc, în schimb, trei salarii medii brute pe economie, la finalul pregătirii.
Armata și-a propus să pregătească în 2026 cel puțin o mie de tineri și a pregătit deja cazarmele, uniformele și muniția pentru ei. După finalizarea instrucției de bază, tinerii intră în rezerva de luptă a Armatei.
Marți, pe 20 ianuarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că armata poate pregăti și mai mulți militari în acest an. Procesul depinde însă „de alocările bugetare”. Până în prezent, Legea bugetului pe 2026 nu a fost adoptată.
„Cel mai probabil, o să pregătim, două-trei serii pe an. Capacitatea de pregătire a Armatei este de 10.000 de tineri pe an”, a explicat șeful Armatei la o conferință de presă organizată la Sibiu, cu ocazia vizitei în România a comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich.
Potrivit publicației Monitorul Apărării, „Armata Română are 75.000 de poziţii pentru militari, din care peste 30.000 sunt la Forţele Terestre, unde sunt două divizii care au rolul principal de apărare a teritoriului national”.
În trecut, oficialii din MApN au declarat de mai multe ori că Armata are nevoie de mai mulți militari.
Nou proiect: funcționarii publici să poată fi rezerviști voluntari
În decembrie 2025, mai mulți parlamentari din Comisia de Apărare a Senatului au inițiat un act normativ care, dacă va fi adoptat, le va permite și funcționarilor publici să fie rezerviști voluntari la MApN.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 23 decembrie 2025.
Conform legii actuale, „functionarii publici nu pot deține alte funcții si nu pot desfășura alte activități remunerate sau neremunerate”.
Pentru a nu încălca regulile privind incompatibilitatea, inițiatorii În expunerea de motive a acestui proiect, parlamentarii spun că „lipsa unei prevederi exprese a generat opinii ale Agenţiei Naţionale de lntegritate în sensul că exercitarea calităţii de funcţionar public, simultan cu deţinerea calităţii de rezervist voluntar în cadrul MApN este de natură să genereze o situaţie de incompatibilitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr.161/2003”. Este vorba despre Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. propun eliminarea unor incompatibilități ale funcționarilor în situații precum:
- este desemnat printr-un act administrativ să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat;
- este desemnat printr-un act administrativ să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere;
- exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie public.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
