Războiul din Ucraina | Separatiștii proruși vor să anexeze regiunea Herson la Rusia. Soțiile militarilor de la Azovstal cer sprijinul Papei

Ca răspuns la vizita de astăzi a lui Boris Johnson în Suedia și Finlanda, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia urmărește îndeaproape orice poate afecta configurația NATO la granițele sale.

În briefing-ul său zilnic cu reporterii, Peskov a negat, de asemenea, evaluarea șefului spionajului american, Avril Haines, potrivit căreia Rusia s-ar pregăti de un război prelungit în Ucraina.

În schimb, Peskov a spus că operațiunea militară a Rusiei în Ucraina decurge conform planului.

Vladimir Putin se pregătește pentru un război lung în Ucraina, avertizează SUA, iar o victorie a Rusiei în regiunea de est a Donbasului ar putea să nu pună capăt atacului său. Avril Haines, șefa spionajului american, spune că războiul din Ucraina devine unul de uzură fără un sfârșit prea apropiat, transmit BBC și The Guardian.

Directorul Comunității de Informații a SUA, Avril Haines, consilier pe probleme de securitate al președintelui Joe Biden, a spus marți că „tendința actuală crește probabilitatea ca președintele Putin să apeleze la mijloace mai drastice”, transmite BBC.

Ea a avertizat că Rusia ar putea căuta un pod terestre către Transnistria, teritoriul separatist al Republicii Moldova și spune că este probabil ca președintele Putin să încerce să impună legea marțială în Rusia.

Haines spune că Putin se bazează inclusiv pe faptul că fermitatea SUA și a aliaților europeni în sprijinirea Ucrainei ar putea slăbi în timp.

Dar ea crede că Kremlinul va autoriza utilizarea armelor nucleare doar dacă Putin percepe o „amenințare existențială” la adresa Rusiei.

„Putin consideră, cel mai probabil, că Rusia are o capacitate și o dorință mai mare de a îndura provocările decât adversarii săi și probabil că se bazează pe hotărârea SUA și a UE de a slăbi sprijinul pe măsură ce cresc lipsurile de alimente, inflația și prețurile la energie. În plus, întrucât atât Rusia, cât și Ucraina cred că pot continua să facă progrese din punct de vedere militar, nu vedem o cale de negociere viabilă, cel puțin pe termen scurt.

Natura incertă a bătăliei, care se dezvoltă într-un război de uzură, combinată cu realitatea că Putin se confruntă cu o nepotrivire între ambițiile sale și capacitățile militare convenționale actuale ale Rusiei, înseamnă probabil că următoarele câteva luni le vom vedea avansând într-un mod mai imprevizibil și într-un potențial de traiectorie escalandantă.

Tendința actuală crește probabilitatea ca președintele Putin să apeleze la mijloace mai drastice, inclusiv impunerea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau acțiuni militare menite a elibera resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele pe măsură ce conflictul se prelungește sau dacă el percepe că Rusia pierde în Ucraina.

Cel mai probabil punct de aprindere pentru escaladare în următoarele săptămâni este în jurul creșterii încercărilor Rusiei de a intimida asistența de securitate occidentală, a represaliilor pentru sancțiunile economice occidentale sau a amenințărilor la adresa regimului de acasă”, a spus Haines, citat de The Guardian.

Fost director adjunct al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) în perioada 2013-2015, Avril Haines (foto) supervizează și coordonează activităţile CIA, Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) şi altor 15 agenţii cu competenţe în domeniul intelligence.

Întrebat ce ar face Marea Britanie în cazul în care Suedia ar fi atacată, Johnson a răspun că, atunci când „s-ar confrunta cu amenințarea evidentă la adresa democrațiilor liberale”, ambele țări s-ar „susține reciproc”, fie în cazul unui dezastru, fie în cazul unui atac militar.

„Ceea ce spunem astăzi este că, la cererea celeilalte părți, vom veni în asistarea celeilalte părți”, a spus Johnson, citat de The Guardian.

Acest pact ar putea însemna partajarea informațiilor sau realizarea de exerciții militare comune împreună, a explicat șeful guvernului de la Londra.

Premierul Suediei, Magdalena Andersson, le-a vorbit reporterilor despre declarația politică bilaterală de solidaritate semnată de ea și Boris Johnson.

Andersson a spus că ea și premierul Marii Britanii „au convenit să facă față împreună provocărilor în pace, criză și conflict”.

Marea Britanie va sprijini Suedia cu privire la posibila viitoare aderare la NATO, a spus Johnson la conferința de presă comună cu premierul suedez, Magdalena Andersson.

Johnson spune că pactul de asigurare a securității cu Suedia nu are legătură cu relația Suediei cu NATO.

„Dacă oricare dintre țări ar suferi un dezastru sau un atac, Regatul Unit și Suedia se vor ajuta reciproc într-o varietate de modalități. Sprijinul ar fi acordat la cererea țării afectate și poate include resurse militare. Acordul servește unui „scop crucial”, indiferent de alegerile pe care Suedia le va face în ceea ce privește aderarea la NATO, a spus Andersson.

„Ceea ce spunem cu tărie este că, în cazul unui dezastru sau al unui atac asupra Suediei, atunci Regatul Unit va veni în sprijinul Suediei cu orice i-ar cere Suedia. Cred că există o problemă separată privitoare la NATO, pe care cred că Suedia o va aborda în următoarele câteva zile.”

Dacă Finlanda solicită aderarea la NATO, va fi „pentru securitatea” cetățenilor săi, a declarat miercuri premierul finlandez Sanna Mari, în timpul unei conferințe de presă comune cu prim-ministrul japonez Fumio Kishida, scrie CNN.
Sanna Marin a spus că a discutat cu omologul său japonez despre „planurile Finlandei de a solicita eventual aderarea la NATO”.

Marți, Comisia parlamentară de apărare a Finlandei a declarat Comisiei pentru Afaceri Externe din Finlanda că este în favoarea cererii pentru aderarea la NATO, potrivit presei de stat finlandeze YLE.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu dorește un război la în Europa, dar a adăugat o precauție în legătură cu intențiile guvernelor occidentale care sprijină Ucraina, scrie CNN

„Dacă sunteți îngrijorat de perspectiva războiului în Europa, nu ne dorim absolut acest lucru, dar vă atrag atenția asupra faptului că Occidentul insistă constant că Rusia trebuie învinsă în această situație. Trageți propriile concluzii”, a spus Lavrov.

Serghei Lavrov pare să se refere la comentarii precum cele ale secretarului american al Apărării Lloyd Austin, care a spus luna trecută că Washingtonul vrea „să vadă Rusia slăbită în măsura în care să nu mai poată face lucruri de genul celor pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei”.

Rusia a încercat continuu să justifice invadarea Ucrainei ca pe o luptă împotriva neonaziştilor ucraineni şi a extinderii NATO în Europa de Est.