Cum cresc facturile la energie din cauza birocrației. Eșecul unui program care trebuia să încălzească mii de apartamente

Guvernul și autoritățile locale din România au cheltuit din 2009 până în prezent peste 3,2 miliarde de euro pentru a reabilita blocurile construite înainte de Revoluție. Cu toate acestea, câteva mii sunt încă neizolate corespunzător, înaintea unei ierni care se anunță complicate din punct de vedere energetic.

Pe 31 august s-a închis a doua și ultima sesiune din acest an în care asociațiile de locatari și primăriile orașelor puteau depune cereri pentru a primi finanțări pentru reabilitarea termică și energetică a blocurilor construite până în 2009 și care nu au izolații moderne.

Prima sesiune de înscriere a blocurilor vechi pe lista celor care trebuie anvelopate s-a încheiat în luna mai. Finanțările ar urma să fie acordate din fondurile alocate României de Comisia Europeană în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Inițiativa este cea mai recentă încercare a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și a primăriilor orașelor de a rezolva una din problemele sociale și economice a României: cea a risipei de energie pentru încălzirea din blocurile construite în special până la Revoluție.

„Consumul de căldură în România este de patru ori mai mare pentru un apartament de două camere față de un apartament de patru camere în Germania. Consumul energetic pentru un apartament de trei camere este de aproape trei ori mai mare în România față de Norvegia”, se arată într-un studiu realizat de inginerul Marian Deaconu pentru Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR).

Acesta calculase că pentru încălzirea unui apartament cu trei camere din București este nevoie de trei ori mai mult combustibil decât pentru încălzirea unei locuințe ce aceleași dimensiuni din Oslo, capitala Norvegiei.

Primele programe naționale pentru renovarea clădirilor rezidențiale vechi au început să fie aplicate în 2009 și au consemnat mai multe eșecuri, conform rapoartelor Curții de Conturi, dar și a monitorizărilor organizațiilor non-guvernamentale.

În urmă cu 13 ani, guvernul număra că 17.000 de blocuri care ar avea nevoie de reabilitare. Dintre acestea, 8.300 erau doar în București.

Mai mulți bani ca niciodată

Aproape 10% din cele 29,2 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană în cadrul PNRR sunt bani destinați refacerii și izolării blocurilor și clădirilor publice. Mai exact, 2,82 miliarde de euro.

„Ministerul Dezvoltării, prin Valul Renovării, componentă a PNRR, are un buget de 2,17 miliarde de euro, iar prin supracontractarea de 30% se va ajunge la 2,82 miliarde de euro”, ne-au explicat reprezentanții Ministerului Dezvoltării.

Cu 2,82 miliarde de euro trebuie să se realizeze eficientizare energetică și consolidare seismică pentru 4.333 de clădiri (blocuri, clădiri administrative, școli etc) din România, precizează reprezentanții MDLPA.

Din cele 4.333 de clădiri care vor fi reabilitate termic și energetic 1.733 sunt blocuri, iar restul de 2.600 sunt clădiri publice cu altă destinație.

„4.333 clădiri eficiente înseamnă că vom economisi mai multă energie decât producția anuală a hidrocentralei Vidraru și vom evita emisii echivalente cantității de CO2 reținut într-un an de 755.000 hectare de pădure”, declara în primăvară, în cadrul unei conferințe, ministrul Dezvoltării, Attila-Zoltán Cseke.

Contribuție zero în noul proiect

Până la PNRR, multe din programele de investiții pentru anveloparea imobilelor presupuneau și contribuția asociațiilor de locatari și, implicit, a proprietarilor apartamentelor.

Dacă în 2009, în primul program național, partea locatarilor era 20% din valoarea investiției, în 2021 contribuția a scăzut la valori simbolice. În cadrul programelor europene, cota proprietarilor este de 10%.

Această regulă va fi suspendată până în 2027 pe perioada aplicării investițiilor prin PNRR.

„Beneficiarii nu vor fi obligați la cofinanţare la niciunul dintre ele, indiferent că vorbim de autorități publice locale sau vorbim de proprietari de clădiri publice. Accesul va fi egal din partea tuturor, indiferent de zonă, indiferent de rangul localității, indiferent de culoarea politică a primarului. Mecanismele de implementare sunt în așa fel gândite încât să nu avem niciun fel de interferenţă de un alt tip, decât acela de a dezvolta localitatea, iar procedura pe care noi o propunem de implementare este o procedură debirocratizată, mult simplificată”, a explicat pentru Europa Liberă ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Reprezentanții Primăriei Sector 3 au confirmat că în sesiunile de înscriere a asociațiilor de locatari pentru renovarea blocurilor prin PNRR, contribuția proprietarilor va fi zero. „Programul de finanțare presupune 0 lei cofinanțare din partea cetățenilor sau a asociației de proprietari”, este precizarea primită de la municipalitatea de sector.

De ce e bună izolarea clădirilor

Diferența dintre un apartament situat într-un bloc izolat termic și unul neizolat se observă în special iarna, când sosesc facturile pentru încălzire.

Conform studiilor Ministerului Dezvoltării, un apartament neizolat irosește 40% din căldura pe care o consumă prin pereții neizolați. Deci și consumul este mai mare cu 40%.

De exemplu, pentru încălzirea cu o centrală termică pe gaz a apartamentului luat anterior ca exemplu (cu o suprafață între 50 și 60 de metri pătrați) se pot consuma aproximativ 115 metri cubi de gaze, adică 1,213 MWh, potrivit unui studiu al Asociației Energie Inteligentă.

În România, conform statisticilor întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” - INCD URBAN-INCERC, consumul de energie în sectorul locuințelor și sectorul terţiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă cumulat aproximativ 45% din consumul total de energie al țării.

În practică, la același consum pentru a încălzi un apartament cu două camere de 60 de metri pătrați, o familie plătea până iarna trecută 200-250 de lei pentru termoficare.

În schimb, pentru încălzirea unui apartament neizolat cu aceleași dimensiuni se cheltuie între 280 și 350 de lei. Sumele sunt calculate ținându-se cont de tarifele la gaz și MWh, de consumul mediu pentru o locuință cu 60 de metri pătrați, dar și de subvenția acordată de statul român, fără a se ține cont de ajutoarele primăriilor.

La tarifele din prezent pentru energie, factura pentru încălzire ar putea ajunge în această iarnă la 1.600 de lei, față de 250 de lei iarna trecută.

Majorările de prețuri de pe piața energiei l-au făcut pe Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României, să declare într-o conferință organizată de publicația Bursa că, în opinia sa, cea mai bună investiție, dacă cineva are 5.000 de euro, este izolarea/eficientizarea termică a locuinței.

„Cine nu are 5.000 de euro puși deoparte, să apeleze la bănci. Cred că băncile, în acest context, în această toamnă, ar trebui să facă un efort special pentru a promova acest tip de creditare pentru izolarea termică a clădirilor”, a afirmat Valentin Lazea.

„Blocurile care nu vor fi niciodată izolate”

În Sectorul 5 sunt cele mai multe clădiri rezidențiale care trebuie renovate din punct de vedere energetic. Aproape 900 de blocuri așteaptă să fie reabilitate. În acest moment, municipalitatea are în lucru 230 de blocuri. Este vorba de cele 130 de clădiri care sunt reabilitate în urma unui program început în 2019 și alte 100 de imobile pentru care au început procedurile birocratice de renovare.

Pe această listă nu se află și blocurile-ghetou de pe strada Zăbrăuțului, imobile rezidențiale considerate a fi printre cele mai insalubre din București.

Stelian locuiește la unul dintre aceste blocuri în care, după ora 12:00, chiar și angajații companiilor de utilități, curierii sau chiar polițiștii evită să intre.

„Când e o problemă la rețea, cei de la Digi vin dimineață, de la 7:00, 8:00, dacă vin. După ora 11:00, oamenii din blocuri încep să iasă în fața scării la o caterincă, cărți, table și atunci aceste străzi sunt ocolite”, ne spune bărbatul de 47 de ani care precizează că lucrează în construcții.

Ocolite sunt și de lucrările de reabilitare energetică a blocurilor. „Este și normal că nu vin să ne renoveze blocul. Nu vreau să spun mai mult, dar zona nu este una prea bine văzută. Cred că jumătate din vecini nici nu-și plătesc utilitățile”, ne mai spune bărbatul.

Stelian ne mai povestește că în locuința sa este igrasie. „Igrasia este semnul că un apartament nu este bine izolat termic. Am fost să lucrez în străinătate, în Franța, Germania și Italia. Acolo am învățat despre izolarea locuințelor. Noi nu știam de asta până la intrarea în Uniunea Europeană. Eu, sincer, nu mi-am renovat apartamentul și nici nu mă aștept să vină primăria, că sincer îi înțeleg. Este greu. Eu am noroc că nu stau aici decât 2-3 luni pe an”, ne mai spune bărbatul.

Dacă părăsim strada Zăbrăuțului, care este totuși o arteră mică, și ne îndreptăm spre Sectorul 2, pe Șoseaua Avrig sunt două blocuri care se pregătesc de izolarea termică în acest an.

Raluca Onea stă cu chirie într-una din clădiri. „Sigur că este bine că se reabilitează blocul. Uneori am igrasie. Am avut acum trei ani. Anul trecut nu am avut. Poate pentru că am izolat pereții interiori sau pentru că a fost o iarnă mai caldă. Am o garsonieră cu o cameră. Iarna dau și 300 de lei pe lună pentru încălzire. Ca o comparație, sora, care stă într-un bloc nou și izolat din Sectorul 3, nu a achitat mai mult de 230 de lei pentru încălzire anul trecut. Și e vorba de un apartament cu două camere. Părinții, care locuiesc în Buzău, au plătit cel mai mult anul trecut 270 de lei pentru încălzirea apartamentului cu două camere”, ne mai spune Raluca.

Când anveloparea a devenit un program național

„România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie”, se precizează în forma finală a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

• „Termoficarea”

Până la banii oferiți prin PNRR, autoritățile locale, centrale și chiar și Comisia Europeană au mai alocat bani pentru anveloparea blocurilor din România.

Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale a devenit oficial un program național în 2009, însă prima tentativă a unui program de investiții în acest domeniu din partea statului român a fost cu un an mai devreme. Este vorba de programul de investiții denumit în 2008 „Termoficarea”.

Prin finanțarea, în perioada 2008-2014 a proiectelor incluse în Programul „Termoficare, căldură și confort”, au fost efectuate lucrări de investiții în 43 de unități administrativ – teritoriale în valoare de 304 milioane de lei (80 de milioane de euro la cursul perioadei), așa cum reiese din datele publicate de Guvernul României la sfârșitul anului 2014.

Rezultatul. Conform unei note de control din perioada respectivă reiese că sumele nu au fost epuizate pentru că populația nu era pregătită pentru un astfel de proiect și nu înțelegea de ce e necesară izolarea blocurilor. Un alt minus era cel al firmelor care nu erau specializate în astfel de operațiuni de anvelopare.

• Proiectul multianual național

Primul pachet de investiții guvernamentale în refacerea blocurilor a venit în 2009. Atunci, Executivul lansa „Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe”. Proiectul era reglementat de Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr.18/2009.

Inițiativa dorea să „crească performanța energetică a blocurilor de locuințe construite pe baza unui proiect elaborat până la data de 31 decembrie 2005, indiferent de sistemul de încălzire al acestora”, așa cum se precizează în textul legislativ.

Prin programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, Ministerul aprobă alocațiile bugetare pentru municipii, orașe, comune și sectoarele Municipiului București, pe baza programelor locale și a fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Rezultatul. În perioada 2009-2014, în baza acestui Program au fost finalizate lucrări de reabilitare termică la 1.518 blocuri de locuințe (58.255 apartamente) pentru care au fost efectuate plăți de 509 milioane de lei. „Menționăm că în perioada 2010-2014, Sectoarele Municipiului București au încasat de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice suma totală de 145 milioane de lei”, au precizat reprezentanții ministerului de resort. Inițiativa prevedea ca proprietarii să contribuie cu 20% din valoarea lucrărilor eligibile, ceea ce a pus piedici proiectului.

• Credite bancare cu garanție guvernamentală

Peste încă un an apare un nou pachet legislativ dedicat anvelopării. De data aceasta este vorba de o inițiativă care a facilitat accesul asociațiilor de proprietari la contractarea de credite bancare pentru reabilitare termică, ale căror rate de dobândă sunt subvenționate de stat.

Între 2010-2016 s-a aplicat proiectul denumit „Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală”.

Rezultatul. Inițiativa a fost utilă doar marilor orașe, municipiilor, care puteau obține credite de la Banca Europeană de Investiții. Pentru orașele mici și medii era mai greu accesul la astfel de credite, este concluzia unui raport al Ligii Habitat din 2015.

• Ultimele două tentative cu bani interni

De-abia în 2019 a apărut încă un pachet național de investiții în anveloparea blocurilor. Este vorba de „Program național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2019-2021”. Inițiativa a oferit orașelor doar 75 de milioane de lei.

În anul următor, MDLAP a aprobat și „Program național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2020-2022”. Pachetul a beneficiat de o investiție de 95 de milioane de lei.

Rezultatul. Primarii au fost nemulțumiți de fondurile limitate, doar 170 de milioane de lei în cele două pachete de finanțare, sume acordate întregii țări.

Un raport al Curții de Conturi care a vizat tocmai investițiile în reabilitarea termică a blocurilor observa că aceste inițiative au fost multe minusuri.

„Legislația adoptată de România pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, emisă începând cu anul 2000, a fost insuficient pregătită și dezbătută, incoerentă şi neunitară, de natură a crea inechități sociale urmare a abordării diferite în timp a surselor de finanţare, precum și a posibilităţilor financiare ale primăriilor”, se precizează în raportul Curții de Conturi din 2016.

• Liber la cheltuieli pentru primari

În 2012 a fost implementat probabil cea mai important proiect din acest domeniu. În 2012 apare OUG nr. 63 din anul respectiv care permite administrațiilor locale finanțarea și crearea bugetelor locale destinate creșterii performanței energetice a blocurilor de locuințe sau a caselor individuale. Mai exact, primarii putea investi fără limite fondurile primăriilor în refacerea clădirilor cu apartamente.

Rezultatul. Primarii au fost tentați să încheie contracte cadru de sute de milioane de lei, și chiar sute de milioane de euro pentru primăriile de sector din București, pentru recondiționarea blocurilor vechi, ceea ce a permis risipa banilor publici, conform mai multor rapoarte de control realizate de Curtea de Conturi.

Reabilitare pe fonduri europene

După integrarea României în Uniunea Europeană, primăriile au avut la dispoziție și bani de la Bruxelles, prin Programului Operațional Regional (POR) pentru renovarea clădirilor cu apartamente.

• Primul POR

Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe din cadrul Programului Operațional Regional (POR) din perioada 2007-2013 a fost primul pachet de finanțări europene de care a beneficiat România.

Pentru perioada 2007-2013 a fost stabilită suma de 182,4 milioane euro, conform datelor acestui POR.

Rezultatul: În perioada 2009-2014 au fost finalizate lucrări de reabilitare termică la 1.060 blocuri de locuinţe (52.516 apartamente) pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat şi din fonduri europene în cuantum de 649,75 milioane lei.

• Al doilea POR

În cadrul Programul Operațional Regional 2014-2022, autoritățile locale din România au beneficiat de două linii de finanțări dedicate reabilitării termice cu o valoare totală de 383,45 milioane de euro.

Rezultatul. Nu există rapoarte sau monitorizări asupra implementării acestui program. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat care apără drepturilor asociațiilor de proprietari, susține că amestecul dintre programele naționale și cele europene a bulversat o parte din proprietari.

„Și aici mă refer la procentul de voturi în urma căruia poate fi depus dosarul. În programul POR, într-un loc apare că există obligația de a avea adeziunea tuturor proprietarilor, în altul se merge pe varianta de 2/3 din proprietari, dar şi atât e mult, fiindcă mulți sunt plecați din ţară. În schimb, în legislație, în general, e vorba despre majoritate. Dar şi aici apar discuții, că una e să ceri votul a jumătate din numărul proprietarilor, şi alta să ceri jumătate din numărul celor prezenți la ședința Asociațiilor de Proprietari”, ne explică Mihai Mereuță.

Nimeni nu știe „câte sunt”

În România nu există informații exacte despre blocurile care au nevoie de anvelopare. Institutul Național de Statistică a transmis la solicitarea Europei Libere că nu există un astfel set de date.

Cu toate acestea, MDLPA estimează că reabilitarea termică a fost efectuată în proporție de 8% în cazul locuințelor unifamiliale din orașe, 7% în cazul blocurilor mai mici de 4 etaje, același procent în cazul celor de peste 4 etaje și doar 3% în cazul locuințelor unifamiliale din zonele rurale. Ținându-se cont de faptul că MDLPA a renovat 2.700 de blocuri din fondurile ministerului, reiese că în România erau în 2009 aproape 35.000 de imobile rezidențiale care aveau nevoie de anvelopare.

În București sunt între 13.500 și 15.000 de clădiri rezidențiale (blocuri), în funcție de datele ministerelor și ale primăriilor de sector. Proiectul hartainteractivă.ro a monitorizat un număr de aproape 13.500 de locuințe, în timp ce ultimele date ale Ministerului Dezvoltării menționează în jur de 16.000 de gospodării colective în Capitală.

La începutul anului 2009, atunci când au început programele de reabilitare termică, primăriile de sector au raportat că ar exista 8.372 de blocuri care au nevoie de reabilitare termică. De-a lungul anilor, pe listă au mai intrat și alte imobile. În 2021, administrațiile de sector susțineau că 14.200 de blocuri au fost construite în București până în 1995, clădiri care risipeau energia.

Din datele oferite de primăriile de sector, reiese că au fost reabilitate în jur de 7.200 de și că ar mai fi de renovat, în fiecare sector, în între 700 și 1.000 de astfel de blocuri.

Banii

Când vine vorba de bani, din anul 2009 și până acum, autoritățile publice au cheltuit aproape 15 miliarde de lei, adică în jur de 3,2 miliarde de euro, pentru renovarea blocurilor construite înainte de '89, așa cum reiese din datele obținute de la primăriile de sector din Capitală, de la Ministerul Dezvoltării și de la Agențiile Regionale de Dezvoltare.

800 milioane de euro au fost alocate prin proiectele naționale ale MDLPA și prin fonduri europene. Restul de până la 2,4 miliarde de euro au fost investițiile primăriilor în proiecte proprii.

Bucureștiul, raiul cheltuielilor

Primăria de Sector 1 a cheltuit dintr-un foc 300 de milioane de euro, bani obținuți printr-un credit oferit de Banca Europeană de Investiții, în timpul mandatelor de primar ale lui Andrei Chiliman (2008-2016).

În Sectorul 2, administrația locală a cheltuit 1,28 miliarde lei (aproape 260 de milioane de euro) pentru a reabilita termic 1.123 de blocuri de pe raza sectorului, conform datelor obținute de la administrația locală.

„În perioada 2016 – 2021, sumele alocate din bugetul local al Sectorului 3 și bugetul de stat - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației conform OUG nr. 18 / 2009 - au fost în valoare de 216,8 milioane de lei”. Este vorba de lucrări deja finalizate, așa cum au precizat reprezentanții administrației. În momentul de față, Primăria Sectorului 3 desfășoară lucrări de creștere a eficienței energetice la 55 asociații de proprietari. Costurile estimate sunt în valoare de 107 milioane de lei. Edilul Robert Negoiță a mai lansat anul trecut o licitație de 2,2 miliarde de lei (440 milioane de euro) pentru reabilitarea termică a clădirilor din această parte a Capitalei.

Municipalitatea din Sectorul 6 a cheltuit, în schimb, 1,18 miliarde de lei (225 de milioane de euro) pentru a renova 400 de blocuri.

În Sectorul 2, din cele 1,28 miliarde de lei investite în refacerea clădirilor din punct de vedere energetic, 430 milioane lei au provenit din fonduri externe, iar 852 milioane lei din bugetul local, așa cum ne-au comunicat reprezentanții administrației locale.

În total, administrațiile de sector au investit aproape 1,9 miliarde de euro în reabilitarea termică a blocurilor.

Cluj-Napoca, unul dintre marile orașe ale României, a renovat 200 de blocuri din 2009 și până acum, suma investită fiind sub 40 de milioane de euro. 487 de blocuri din municipiul din Transilvania aveau nevoie de reabilitare în 2009, la startul programului național.

Birocrația

Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, susține că birocrația este unul dintre motivele care au dus la eșecul multor programe de finanțare în domeniu. El dă vina pe numărul mare pe care o asociație de proprietari trebuie să-l realizeze pentru a putea ajunge la fondurile destinate anvelopării.

În baza datelor primite de la primăriile de sector din București rezultă că procedura pentru renovarea unui bloc cuprinde următorii pași:

• Convocarea adunării generale a proprietarilor, prin afișarea la avizierul asociației a înștiințării primite de la coordonatorul local și a contractului de mandat.
• Aprobarea de către adunarea generală a înscrierii blocului în programul local. Decizia se ia cu majoritate de voturi din partea proprietarilor.
• Semnarea, de către președintele asociației, a contractului de mandat și solicitarea înscrierii blocului în programul local.
• Afișarea la avizierul asociaţiei a indicatorilor tehnico-economici ai lucrării de intervenție şi a actului adiţional al contractului. Pe baza acestor indicatori se va stabili cota de participare a fiecărui proprietar la fondul de reparaţii.
• Transmiterea, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării, a actului adițional semnat și a hotărârii adunării generale a proprietarilor. Netransmiterea acestor documente duce la rezilierea contractului de mandat încheiat de coordonatorul local cu asociația de proprietari.
• Constituirea fondului de reparații de către președintele asociației de proprietari.
• Asigurarea măsurilor organizatorice pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuție stabilit.
• Participarea la recepţia lucrărilor de intervenţie, la invitația coordonatorului local.
• Participarea, alături de coodonatorul local, la recepția finală a lucrărilor, organizată după expirarea perioadei de bună execuţie (3 ani).

În privința documentelor necesare doar pentru depunerea unei cereri, lista actelor din dosarul de finațare cuprinde:

• Hotărârea Adunării Generale a Asociației de Proprietari de intrare în program.
• Tabelul cu semnături care să conțină:

1. Numărul apartamentelor ai căror proprietari sunt de acord cu lucrările (cel puțin 2/3 din totalul de proprietari).
2. Numărul apartamentelor ai cără proprietari sunt de acord cu realizarea de lucrări în interiorul apartamentelor (este necesar ca 100% din proprietari să fie de acord).
3. Numărul apartamentelor destinate locuirii ce se află în proprietatea persoanelor juridice, a solicitantului sau a autorităților publice, ai căror proprietari sunt de acord cu lucrările (este necesar ca 100% din proprietari să fie de acord).
4. Numărul apartamentelor cu destinația de spații comerciale sau alte destinație decât cea de locuință, aflate în proprietatea persoanelor fizice, juridice, a solicitantului sau a autorităților publice, ai căror proprietari sunt de acord cu lucrările (este necesar ca 100% din proprietari să fie de acord).

Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că și partea birocratică ar trebui schimbată. „Eu înțeleg că aceste documente sunt necesare, dar cred că primăriile ar trebui să pregătească mai bine administratorii și președinții de asociații ca să nu se mai piardă foarte mult timp”, ne spune acesta.

Corupția

O altă problemă a acestor programe de investiție a fost corupția, motivată de faptul că nu exista o procedură prin care să se ateste calitatea lucrărilor.

Inspectoratul de Stat în Construcții ne-a transmis că nu are în atribuții să verifice aceste lucrări. În urma acestor lucrări de izolare, un auditor trece clădirea dintr-o clasă inferioară într-un una superioară în ceea ce privește economisirea energiei.

Lipsa unui proceduri legate de control al lucrărilor a dus și la apariția unor cazuri celebre de corupție. De exemplu, Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au strâns probe din care reiese că Vanghelie ar fi cerut mită 20% din contractele de reabilitare a blocurilor pe care le acorda primăria de sector în mandatul său. Marian Vanghelie a fost condamnat, în 2021, la 11 ani și 8 luni de închisoare de Tribunalul București. Decizia nu este definitivă, iar avocații lui Vanghelie au contestat-o deja, cauza urmând a se rejudeca. Judecătorii au decis și ca fostul edil să restituie 15 milioane de euro pe care i-ar fi însușit drept „comisioane”. Fostul primar de la Sectorul 5 a susținut mereu că este nevinovat.

În legătură cu astfel de lucrării, reprezentanții Ministerului Dezvoltării ne-au transmis că au realizat un studiu din care reiese că renovarea unui apartament dintr-un bloc cu patru etaje ar costa 5.000 de euro, iar reabilitarea unui apartament dintr-un bloc mai înalt de șase etaje până la 8.000 de euro. În aceste sume erau incluse lucrările necesare renovării unui întreg bloc, de la pereți exterior, până la acoperiș sau scara interioară.

Viitorul

În 2020, pe vremea guvernului Orban, a fost adoptată o strategie de renovare din punct de vedere energetic a locuințelor. Din acest document cele mai importante două concluzii erau:

• renovarea blocurilor vechi nu poate fi finalizată mai devreme de 2050;
• investiția necesară din partea statului român este de 3 miliarde de euro.

Ce înseamnă o lucrare de reabilitare termică a unui bloc

Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe presupune:

• izolarea termică a pereților exteriori;
• înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă energetic;
• termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul existentei șarpantei;
• izolarea termică a planșeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;
• lucrări de demontare a instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele/terasa blocului de locuințe, precum și remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;
• lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;
• lucrări de reparații la elementele de construcție care prezintă potențial pericol de desprindere şi/sau afectează funcționalitatea blocului de locuințe, inclusiv de refacere în zonele de intervenție;
• lucrări de intervenție la instalația de distribuție a agentului termic pentru încălzire aferentă părților comune ale blocului de locuințe.