Linkuri accesibilitate

Mizele organizării unui referendum simultan cu alegerile pentru PE, după pronunțarea CCR


Ultimul referendum din România, pentru definirea familiei, nu a fost validat

Curtea Constituțională i-a dat dreptate președintelui Iohannis hotărând că se poate organiza referendum odată cu alegerile europarlamentare. Coaliția guvernamentală decisese, la finalul lui 2018, prin lege, că nu se poate organiza consultarea populației în aceeași zi cu scrutinul pentru PE. Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi.

Klaus Iohannis a atacat la CCR modificarea Legii alegerilor europarlamentare la începutul anului, invocând încălcarea unor drepturi și principii constituționale. Este vorba despre prerogativa prezidențială care plasează șeful statului în vârful arhitecturii de decizie în stat - poate convoca referendum pe teme de interes general și național. Este vorba despre un articol al Constituției, care indică un singur filtru în această decizie - consultarea Parlamentului. Însă, Parlamentul nu poate cenzura voința șefului statului de a convoca un referendum.

PSD a modificat, din anul 2004, în mai multe rânduri, Legea referendumului, reducând pragul de validare a consultării poporului. De asemenea, PSD a încercat în mai multe ocazii, din 2018, să reducă puterile șefului statului. De fiecare dată modificările s-au făcut prin legi, cu reinterpretare a jurisprudenței CCR. Un exemplu, revocarea obligatorie a procurorului-șef DNA, la solicitarea ministrului Justiției.

În cazul referendumului, au existat decizii precedente ale CCR, care au păstrat în autoritatea președintelui organizarea de referendumuri în momentul în care consideră necesar un astfel de demers. Deciziile datează din 2007, când, de asemenea, PSD a încercat în mai multe rânduri să interzică organizare simultană alegeri-plebiscit.

O dezbatere amplă a avut loc, pe această temă, în 2009, când Traian Băsescu a organizat referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari și Legislativ unicameral, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost în favoarea referendumului, însă participarea a depășit peszte 50 la sută din numărul total de alegători.

Decizia CCR mai are o semnificație. Președintele Klaus Iohannis a vorbit în anul 2017 despre intenția de a organiza un referendum pe tema justiției, însă demersul nu s-a concretizat. De asemenea, în vara lui 2018, în plină campanie de modificare a Codurilor penale de către actuala coaliție guvernamentală și în contextul revocării fostei șefe a DNA, Iohannis a pomenit din nou despre posibilitatea convocării unui referendum. De data aceea, a vorbit despre „independența magistraților”. Și acel moment a fost abandonat.

De la finalul anului trecut, USR îi solicita șefului statului să convoace un referendum pe tema justiției, a respectării statului de drept, apel la care s-a raliat și PLUS, formațiunea condusă de Dacian Cioloș. Șeful statului nu a răspuns public la aceste solicitări, în contextul în care asaltul asupra justiției din partea autorităților a generat proteste instituționale ale magistraților. Întrebarea este dacă președintele Iohannis va organiza referendum pe Justiție, într-o perioadă în care mai sunt destul de puține căi de stopare a valului de modificări din sistemul judiciar și al celui de relaxare a legislației penale.

În cazul în care Klaus Iohannis va organiza un referendum pe teme de justiție simultan cu alegerile de la 26 mai pentru PE, este posibil ca la urne să se înregistreze un număr mai mare de alegători, acest tip de scrutin nedepășind 30% prezența la vot până acum.

Potrivit sociologilor, cu cât prezența la urne este mai mare, PSD, principalul partid aflat la guvernare, pierde proporțional din numărul de voturi, care se îndreaptă spre adversarii săi politici. PSD a înregistrat în sondajele din ultima vreme scăderi consistente în opțiunile de vot, însă se menține în topul ierarhiei partidelor.

PSD are nevoie de o victorie la alegerile europarlamentare, pe fondul neînțelegerilor din interiorul PSD și a contestării lui Liviu Dragnea de mai mulți social-democrați, care au continuă să părăsească PSD în favoarea formațiunii lui Victor Ponta.

Alegerile europarlamentare de la 26 mai deschis sezonul electoral, care include alegerile prezidențiale de la finalul acestui an, alegerile locale și apoi parlamentare din 2020. Klaus Iohannis ar fi principalul beneficiar al prezenței masive la vot în cazul alegerilor prezidențiale, la care și-a anunțat candidatura.

Ultimul referendum organizat în România, în octombrie 2018, pentru definirea familiei, convocat la inițiativa unor organizații apropiate de cler și asumat de BOR, nu a trecut, nefiind prezenți 30% dintre alegători.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG