Președintele Klaus Iohannis a dat câteva indicii despre conținutul întrebărilor pe care le va adresa populației la referendumul de pe 26 mai, în ziua alegerilor europene.
Într-o declarație de presă, șeful statului nu a anunțat care sunt întrebările pe care intenționează să le formuleze, însă a vorbit despre nevoia de modificare a legii, astfel încât Ordonanțele de urgență să poată fi atacate la CCR și de alte instituții. De asemenea, ordonanțele, potrivit lui Iohannis, ar trebui să vizeze reglementări stricte pe anumite domenii.
În prezent, o singură instituție poate ataca Ordonanțele de urgență adoptate de Guvern. Este vorba de Avocatul Poporului, instituție unde PSD l-a numit și susținut pe Victor Ciorbea, căruia i se încheie în acest an mandatul. În acest caz, ar fi vorba despre o deschidere a dezbaterii despre modificarea Constituției. În cazul în care o întrebare referitoare la atacarea ordonanțelor la CCR ar trece prin referendum, ar fi nevoie mai apoi și de acceptarea de către coaliția majoritară din Parlament pentru înființarea unei comisii speciale, care să stabilească schimbarea Legii fundamntale. O astfel de temă a mai fost abordată anul trecut de Klaus Iohannis, după revocarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA, când Iohannis a vorbit despre nevoia de schimbare a unor prevederi constituționale. Astfel, se consemnează o temă la care recurge Klaus Iohannis cu bătaie mai lungă. Modificarea Constituției ar putea deveni o temă de dezbatere în campania electorală pentru alegerea președintelui României.
De asemenea, Klaus Iohannis a mai indicat un domeniu în care este posibil să fie formulată o întrebare a referendumului de la 26 mai. Este vorba despre legislația penală. ”Eu nu pot accepta amnistie și grațiere pentru corupți”, a spus președintele Iohannis, afirmând că aceasta este o preocupare constantă a guvernării PSD, care se folosește de ordonanțele de urgență ca act de exercitare a puterii. În opinia lui Iohannis, ordonanțele pe care le-a dat Guvernul PSD nu sunt transparente și nu au fost precedate de nicio consultare cu alte instituții sau entități. De asemenea, Iohannis a mai criticat și faptul că PSD a emis ordonanțe de urgență în domenii sensibile, cum sunt Justiția și politica penală a statului.
Șeful statului a reluat solicitarea adresată Guvernului de a se abține de la adoptarea oricărei ordonanțe de urgență în doemeniul Justiției sau al legislației penale până după referendum, astfel ca opinia poporului, care este suverană, să fie respectată.
El a arătat că, de când și-a început guvernarea, PSD a asaltat continuu Justiția, prima dată prin ordonanța 13, din timpul guvernării Grideanu, care introducea amnistia și grațierea. ”Tema este păstrată. În continuare, vor amnistie și grațiere pentru corupți. Eu nu pot accepta amnistie și grațiere pentru corupși”, a spus Iohannis.
Șeful statului a mai spus că inițial se gândise doar la o anumită problematică, însă s-a decis ”să facă o reconsultare a Parlamentului pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului”, pe care șeful statului vrea ”să-l facă mai eficient și mai puternic”.
Reacția PSD
PSD a reacționat la declarația lui Iohannis. Într-un comunicat, social-democrații au considerat că șeful statului este vinovat pentru numărul mare de ordonanțe de urgență pe care le adoptă Guvernul.
”De la înființarea CCR și până în prezent, peste 60% din contestațiile la legile emise de Parlament îi aparțin președintelui Iohannis, în timp ce Traian Băsescu a sesizat această instanță în doar 31 de cazuri (36%) în zece ani de mandat, Ion Iliescu de două ori, iar Emil Constantinescu o singură dată. Iohannis trebuie întâi de toate să respecte Constituția României și să nu mai folosească Justiția ca pe o cârjă electorală, pentru a suplini lipsa oricărei realizări din mandatul său de președinte”, au arătat cei de la PSD.
Președintele nu este în măsură să avertizeze nici Guvernul, nici Parlamentul, două instituții fundamentale rezultate din votul cetățenilor, mai spun cei de la PSD. „Emiterea ordonanțelor de urgență reprezintă în momentul de față singura modalitate a Guvernului de a evita blocajele repetate ale președintelui Iohannis”, a mai arătat comunicatul PSD.
Potrivit PSD, în doar 3 ani de mandat, președintele Iohannis ”a blocat legile emise de Parlament” prin 56 de sesizări la Curtea Constituțională, ”folosind în mod abuziv această prerogativă pe care i-o conferă Constituția”.
PSD a mai cerut ca întrebările concrete ale lui Klaus Iohannis să fie prezentate Parlamentului.
Aici intervine o a doua chestiune. De procedură. Pentru ca președintele să convoace un referendum, este nevoie ca Parlamentul să fie consultat. Decizia Parlamentului nu este obligatorie și nu poate cenzura convocarea referendumului. În 2017, când Klaus Iohannis a anunțat că intenționează să facă referendum pe chestiuni de Justiție, Parlamentul s-a exprimat. De data aceasta, când șeful statului spune că merge din nou la Parlament să lărgească aria de cuprindere a referendumului, practic, înseamnă că pe lângă tema referitoare la Justiție introduce o alta - cel mai probabil, după cum reiese din diclarație, cea legată de dreptul de contestare la CCR a ordonanțelor de urgență - care ține de domeniul legislativ și chiar de modificarea Constituției.
