Devenită regină la numai 25 de ani, Regina Elisabeta a fost cea mai longevivă suverană a Marii Britanii şi cel mai în vârstă monarh din lume. Va rămâne în istorie ca una dintre cele iubite suverane de către poporul său.
La 96 de ani, Regina Elisabeta s-a stins din viață la reședința sa de la Castelul Balmoral, înconjurată de familie.
Regina Elisabeta a Marii Britanii început să se simtă rău de joi, când medicii s-au arătat îngrijorați pentru starea sa de sănătate, după cum a anunțat Palatul Buckingham într-un comunicat. Toată familia reginei s-a aflat lângă ea în ultimele momente.
Starea de sănătate a reginei s-a deteriorat în ultimele zile, când suverana a început să se simtă rău. Miercuri, s-a retras dintr-o întâlnire virtuală planificată cu miniştrii de rang înalt după ce a fost sfătuită de medici să se odihnească.
Ultimele imagini cu suverana în viață au fost făcute marți, când regina o numea pe Liz Truss în funcţia de prim-ministru al ţării, la Castelul Balmoral.
Regina Elisabeta a II-a - 70 de ani de domnie
Regina Elisabeta a II-a s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, ca fiică a prinţului Albert, duce de York, viitorul rege George al VI-lea, şi a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York.
Regina Elisabeta a II-a a fost şefa Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Prințesa Elisabeta s-a căsătorit cu locotenentul de marină Philip Mountbatten, un prinţ grec, la Westminster Abbey din Londra, pe 20 noiembrie 1947. Au avut patru copii: Prinţul Charles (născut în 1948), Prinţesa Anne (1950), Prinţul Andrew (1960) şi Prinţul Edward (1964). Prințul Philip a murit în aprilie 2021, la vârsta de 99 de ani.
A urcat pe tronul Marii Britanii pe 6 februarie 1952, când avea 25 de ani, după moartea tatălui ei, regele George al VI-lea. A fost încoronată în luna iunie 1953, iar evenimentul a fost prima încoronare televizată.
Când tatăl ei, regele George al VI-lea, a murit, Elisabeta se afla în Kenya, într-un turneu regal. A fost încoronată la 2 iunie 1953, la Westminster Abbey.
Când Elisabeta a urcat pe tron, Iosif Stalin conducea Uniunea Sovietică, Mao Zedong conducea China, iar Harry Truman era președintele Statelor Unite, în timp ce Winston Churchill era prim-ministru britanic. Regina Elisabeta a fost reprezentată de 15 prim-miniştri.
La 9 septembrie 2015, ea a depăşit cei 63 de ani, 7 luni, 2 zile, 16 ore şi 23 de minute pe care stră-stră-străbunica ei, Regina Victoria, i-a petrecut pe tron pentru a deveni cel mai longeviv monarh al ţării într-o linie de succesiune care datează de la regele normand William Cuceritorul, în 1066.
Elizabeth a fost regina a 15 tărâmuri, inclusiv Regatul Unit, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Jamaica, Antigua şi Barbuda, Bahamas, Belize, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Saint Kitts şi Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent şi Grenadinele şi Tuvalu.
Într-un mesaj transmis înaintea Jubileului de Platină care a fost sărbătorit în iunie 2022, regina a spus că este recunoscătoare: „În ultimele șapte decenii s-au înregistrat progrese extraordinare din punct de vedere social, tehnologic și cultural, care ne-au avantajat pe toți. Sunt încrezătoare că viitorul ne va oferi oportunități similare și nouă, dar mai ales tinerelor generații din Regatul Unit și din întregul Commonwealth”.
În același mesaj, ea a adus un omagiu amintirii șoțului ei, Prințul Filip, Duce de Edinburgh, decedat pe 9 aprilie 2021.
Regina Elisabeta a mai spus că speră ca atunci când Prințul Charles va deveni Rege, soția lui, Camilla, să fie desemnată „regină consoartă”, nu doar „prinţesă consoartă”.
După încoronare, Regina Elisabeta şi soţul său au plecat într-un turneu care a durat şase luni, timp în care au vizitat 13 ţări. A devenit primul monarh care a vizitat Australia şi Noua Zeelandă.
În 1957, a făcut o vizită de stat în SUA, în cadrul căreia s-a adresat Adunării Generale a ONU, în numele Commonwealth-ului. Totodată, a fost primul monarh care a deschis o sesiune parlamentară, respectiv cea a Parlamentului canadian.
De-a lungul anilor ’70 şi ’80, regina Elisabeta a II-a a continuat să călătorească. În 1973, a participat la Conferinţa Commonwealth-ului de la Ottawa, Canada şi, în 1976, a călătorit în Statele Unite ale Americii. O săptămână mai târziu, Majestatea Sa se afla în Montreal, Canada, unde a deschis Jocurile Olimpice de Vară.
În 1977, a avut loc Jubileul de Argint, respectiv 25 de ani de la ascensiunea sa pe tron, în 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur şi în 2012, Jubileul de Diamant, marcând 60 de ani de domnie.
În 1979, suverana a călătorit în Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman, vizită care a atras atenţia şi respectul la nivel internaţional.
Regina Elisabeta a II-a a întreprins, în 2011, o vizită istorică în Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic din 1911.
La 6 februarie 2017, regina Elisabeta a II-a a devenit primul monarh britanic care a sărbătorit jubileul de safir – un eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de când a urcat pe tronul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
La moartea soțului său, la 9 aprilie 2021, Regina Elisabeta a decretat opt zile de doliu naţional.
Problemele de sănătate ale suveranei britanice au devenit mai pregnante în ultimul an. În octombrie 2021, regina Elisabeta a II-a a petrecut o noapte într-un spital din Londra din cauza unei afecţiuni a cărei natură nu a fost dezvăluită. Atunci, regina şi-a limitat activităţile oficiale în principal la reuniuni în format online.
În februarie 2022, a fost testată pozitiv cu noul coronavirus, având simptome uşoare.
O domnie cu momente tensionate
Regina Elisabeta a avut patru copii-Charles, Anne, Andrew şi Edward, opt nepoţi şi 12 strănepoţi.
În cele şapte decenii de domnie, Elisabeta a II-a a fost martoră a unor mari evenimente, de la greutăţile de după cel de-al doilea Război Mondial şi până la pandemia de Covid-19, însă ea a ştiut să se adapteze schimbărilor momentului.
Unul dintre cei mai oribili ani au fost anii '90, când a avut loc divorțul copiilor ei, moartea prinţesei Diana, precum şi provocărilor aduse de vremurile actuale, notează experţii în istoria casei regale britanice.
