Clanurile interlope din România sunt extrem de periculoase, conform anchetatorilor români, britanici și italieni, pentru că au o organizare de tip militar bazată pe reguli stricte. Această disciplină le-a adus forța să supraviețuiască și în străinătate, inclusiv în dispute cu grupări locale din Rusia, Ucraina, Serbia, Albania.
- Liderii clanurilor interlope din România de după Revoluția din 1989 au impus subalternilor regulile mafiei italiene pe care le-au adaptat la specificul țării;
- Interlopii români își iubesc mama, au amante - dar nu divorțează, fac donații la biserică, dar apelează la represalii dure dacă trădezi. Spre deosebire de clanurile din alte state, evită să ucidă și să folosească arme de foc;
- În baza acestor reguli, după anul 2000, clanurile au putut să se extindă cu adevărat și în Occident. Acolo, anchetatorii străini au fost surprinși să descopere organizarea „de invidiat" a clanurilor românești;
- Spre deosebire de grupările străine, în interiorul unui clan românesc nu au niciodată loc lupte sau execuții interne, astfel încât un lider să fie înlăturat de un subaltern. Rivalitățile românești sunt cele dintre clanuri, nu din interiorul lor;
- Clămparu, Nicu Gheară, Ghenosu sau Rechinul au reușit să exporte infracționalitatea românească tocmai pe baza acestor reguli rigide care pot alcătui un fel de „Biblie a interlopilor”;
Ioan Clămparu a ajuns să-și consume energia în mici dispute în justiție, în calitate de deținut, cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) legate de drepturile sale din penitenciar. Cel care acum se află în Penitenciarul Aiud, județul Alba, era la începutul mileniului unul dintre cei mai temuți interlopi din Uniunea Europeană.
Presa de la Madrid susținea că interlopul român avea oameni răspândiți în 15 state, printre care Australia, SUA, Mexic, Italia, Germania, Franța, Portugalia, Bulgaria sau Marea Britanie.
„Cap de porc”, așa cum îl numeau adversarii din lumea pestriță, sau „Ioan de la Madrid”, așa cum îl alintau prietenii, a fost primul mafiot român care a speriat Vestul și a dus infracționalitatea românească la noi cote într-o altă țară.
Ultimul mafiot român care s-a impus peste hotare poate fi considerat „Rechinul”, interlopul oltean care a ajuns cunoscut în Mexic.
Interlopii români sunt fascinați de mafia italiană și de filmele cu această lume.
Clămparu, dar și alți lideri interlopi și-au mutat „afacerile” în Europa - făceau bani în special din proxenetism, furturi de pe card și tâlhării - pentru a-și crește profiturile. „Ca o multinațională”, ne spune, încercând să glumească, un fost procuror.
„Aceste activități ilegale erau coordonate de șefi în baza unor reguli stricte, norme care le-au asigurat supraviețuirea în țări unde deja activau sau se mutau, odată cu românii, și clanuri turcești, rusești, ucrainiene, albaneze și bulgare”, adaugă, serios, procurorul.
Modelul italian
„Trebuie precizat din capul locului că interlopii români sunt fascinați de mafia italiană și de filmele cu această lume. Nu există lider interlop care să nu aibă tatuaje, replici sau porecle care să amintească de mafioți italieni”, explică pentru Europa Liberă și un anchetator din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO).
În România sunt trei structuri care luptă direct cu aceste clanuri. Este vorba în primul rând de DIICOT - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Apoi, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate, din subordinea fiecărui Inspectorat Județean de Poliție, și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, aflată în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.
Modelul italian pe care interlopii români, mai ales cei mai în vârstă, l-au copiat este cel al mafiotului Salvatore Lo Piccolo. Când a fost arestat, în 2007, avea asupra lui o listă a celor zece porunci, reguli ale membrilor Cosa Nostra.
- Nimeni nu se poate prezenta direct unui om de onoare. Trebuie să existe o a treia persoană care să îl prezinte;
- Niciodată să nu te uiți la soția unui prieten;
- Să nu fii văzut în compania unui polițist;
- Nu trebuie să intri în cluburi;
- Să fii mereu pregătit pentru a îndeplini ordinele;
- Trebuie sa fii întotdeauna punctual;
- Soțiile trebuie tratate cu respect;
- La o întrebare trebuie să răspunzi doar cu adevărul;
- Nu poți fura de la altă familie;
- Nu intră în Cosa Nostra persoane cu apropiați în Poliție sau care au o rudă care a trădat.
Modelul Balcanic
„Plecând de la aceste reguli ale mafiei italiene și de la obsesia liderilor interlopi de a controla totul ca în armată sau ca în penitenciar, a apărut un set de reguli pe care într-adevăr șefii le impun celor din clan. Nu sunt reguli scrise, nu e vreun document, sunt transmise verbal fiecăruia care intră într-un astfel de clan, de sindicat cum sunt denumite în străinătate. Bănuiesc că aceste reguli au apărut și pentru faptul că mare parte din liderii interlopi au făcut pușcărie în tinerețe și au deprins de acolo disciplina, dar și lipsa de umanitate”, mai spune anchetatorul de la BCCO.
Faptul că în penitenciar a devenit inuman și a căpătat respect pentru organizare a fost recunoscut, în 2019, de Ioan Clămparu, într-un interviu acordat din închisoare postului de televiziune clujean NCN. Interlopul a fost după gratii încă din perioada comunistă, înainte de „expansiunea” în Europa.
„Biblia interlopilor”
Europa Liberă a stat de vorbă în ultimii ani cu mai mulți ofițeri de poliție, lideri sau membri ai unor grupări, dar și experți ai unor ONG-uri care au experiență în domeniul lumii infracționale. Toate regulile pe care membrii clanurilor le respectă au fost confirmate fie de un reprezentant al acestei lumi, fie de un reprezentant al forțelor de ordine sau al unui ONG.
Aceste reguli ale lumii interlope au apărut pentru a se evita asasinatele între membri și încălcări de teritoriu care ar atrage atenția Poliției și Parchetelor. Încălcarea codului poate duce chiar la întrunirea liderilor regionali și adoptarea unei sancțiuni. În fiecare zonă a ţării există un „Naș” care veghează la respectarea„Bibliei”.
Scanul este aranjat cu grijă pentru ca șeful să nu stea în soare
Pentru a înțelege cât mai limpede și rapid cât de „militarizate” sunt grupările mafiote autohtone, redăm o întâlnire dintre reporterul Europa Liber și unul dintre liderii importanți ai lumii interlope.
Prin intermediul unui cunoscut, liderul interlop a transmis că ar dori o întâlnire pentru a prezenta documente din care ar reieși nereguli făcute de polițiștii și procurorii care îl urmăreau penal. La întâlnire, șeful de clan a venit cu doi aghiotanți, gărzi de corp.
Unul dintre aceștia a venit primul la locul întâlnirii, pentru a-l verifica. Al doilea a venit „cu șeful" și a avut grijă să-i aranjeze scaunul unde urma să se așeze, pentru a evita ca acesta să fie deranjat de soare. La plecare, unul dintre bodyguarzi a coborât primul ca să aducă mașina din parcare, pentru că liderul interlop nu dorea să aștepte sau să meargă prea mult.
Poruncile
- Porunca 1. Nu se folosesc arme de foc
Interlopii din România sunt obligați de liderii de clan să nu folosească pistoale în confruntări. Așa că mafioții români apelează la bătăi crunte cu pumnii, picioare, bâtele de baseball, crose de golf, săbii și cuțite.
Chiar și când folosesc o lamă ascuțită, ei își „taie" adversarii doar atât cât aceștia să rămână în viață. Excepțiile sunt rare și apar mai ales în cazul unor conflicte spontane cum a fost cazul asasinatului lui Emi Pian.
Stenogramele DIICOT din dosarul interlopul Florin Pârjol, zis Ghenosu, susțin această regulă foarte importantă, dar și duritatea „abordării":
„Ghenosu: Îi puneţi cuțitu-n gât și-l băgați în mașină și-l țineți în mașină până vin eu.
Locotenent: Da, da, da. Hai!
Ghenosu: Hai, să nu vă scape!
Locotenent: Da
Ghenosu: Rupeți-l!
În alte cazuri, locotenenții lui Ghenosu lăsau în urmă victime în pragul comei.
Locotenent: Gata nenicule, s-a rezolvat!
Ghenosu: I-ați dat ca lumea?
Locotenent: Da nenicule, a leșinat jos".
- Porunca 2. Colaborare cu Poliția
Una dintre legile nescrise este ca cele două părți teoretic adverse să găsescă momente când să colaboreze. Clanurile vor să fie sau să pară „deschise" și înțelegătoare. După ce Emi Pian, liderul Clanului Duduienilor, a fost ucis în urma unei confruntări spontane cu un rival de la jocurile de noroc, inspectorului general al Poliției Române, Liviu Vasilescu, s-a întâlnit cu membri ai Clanului Duduianu. Vasilescu le-a cerut interlopilor, așa cum a recunoscut, să grăbească funerariile din cauza măsurilor de restricție cauzate de Covid-19.
- Porunca 3. Condamnarea fără sânge
Spre deosebire de clanuri din alte țări, cele românești nu apelează foarte des la răzbunare în cazul unui asasinat. Spre exemplu, presupusul ucigaș al lui Emi Pian, liderul Clanului Duduienilor, a fost reținut fără a fi implicat în represalii fizice.
La fel s-a întâmplat și în cazul unuia dintre cele mai sângeroase asasinate din România, din urmă cu aproape un deceniu, cel al interlopului gălățean Marian Ivan. Cel care l-a ucis, Nelu Enache, s-a predat Poliției după ce o vreme a fost fugar. Nelu Enache şi-a recunoscut imediat vina, primind o condamnare de 19 ani de închisoare.
„Vreau judecată, dar nu cu sânge”, spunea, după asasinarea lui Marian Ivan, Renato Sârghi, fost lider interlop, decedat în urmă cu câțiva ani.
- Porunca 4 – Să faci şi lucruri bune
Alături de traficul de carne vie, droguri, tâlhării, furturi etc., un interlop trebuie să-și spele păcatele și să facă și lucruri bune. Mulți interlopi merg la biserică destul de des sau fac donații importante în conturile bisericii.
În schimb, preoții participă într-un număr cât mai mare la funeralii. La înmormântarea lui Kalo, un lider din Galați, din anul 2014, au participat nouă preoți.
- Porunca 5 – Mama trebuie iubită
Obligația interlopilor este să fie apropiați de mamele lor și să aibă grijă de ele, ne spune un interlop din liga a doua, așa cum se prezintă chiar el.
Cazul Cămătarilor evidențiază cel mai clar acest lucru. Nuţu şi Sile Cămătaru erau luaţi la întrebări doar de către mama lor, pe care o ascultau, conform stenogramelor DIICOT.
- Porunca 6 – Alegerea unui lider
Fiecare oraș trebuie să aibă un „Naș”. „Nu trebuie să fim încălecați, așa că după moartea unuia trebuie să fie un lider nou”, este o altă regulă pe care ne-a confirmat-o unul dintre liderii unui clan din București.
- Porunca 7 – Tăcerea e de aur
Cei care sunt „pârâcioși” sunt pedepsiţi crunt de membrii clanurilor. Din acest motiv, locotenenții unor liderii preferă să facă închisoare decât să ajungă la o înţelegere cu procurorii.
„Foarte rar am găsit un locotenent al unui lider mafiot care să fie cooperant cu anchetatorii. Se teme pentru el și pentru familie. Nici nu vrea să audă de programul de protecție a martorilor”, ne spune un fost procuror DIICOT.
„Șobolani”, aşa cum mai sunt numiţi turnătorii care fac plângeri penale împotriva unui interlop, au parte imediat de acțiuni de intimidare din partea mafiei.
- Porunca 8 – Din Familie nu poți pleca
Membrii clanurilor nu sunt lăsați să renunțe la „familie” , pentru simplul motiv că astfel nu mai pot fi controlaţi de lideri. În plus, ar crește riscul ca faptele lor să ajungă la urechea procurorilor.
- Porunca 9 - Împărţirea teritoriului
În cadrul consiliilor ținute de liderii clanurilor, fiecare grupare primeşte un teritoriu de acţiune, dar şi permisiunea de a desfăşura un anumit tip de infracţiuni, ne spune un fost procuror.
În cazul în care un clan dorește să facă și trafic cu droguri, alături de prostituție, trebuie să ceară acordul consiliului condus de Nașul regional.
- Porunca 10 - E permisă alunecarea către alte femei, dar nu și divorțul
Amantele sunt o prezenţă obligatorie în „arsenalul” unui mafiot. „Cei din lumea interlopă alunecă la mai multe femei. Aşa suntem noi, iubim mai mult, nu putem să ne oprim numai la soţiile noastre”, amintea boem Renato Sârghi la înmormântarea lui Marian Ivan.
Interlopii trebuie să iubească fiecare femeie cu care au relații intime, deci și soțiile, şi amantele. „Vreau să ştie că le-am iubit şi nu am făcut-o în perversitate, ci am fost sincer”, a trecut în testamentul său Marian Ivan.
Printre regulile romantice este şi cea care impune „să nu tânjeşti la femeia unui rival”. Când a fost încălcată, s-a născut haosul din Piatra Neamţ. Acolo interlopii au declanşat războiul de la o femeie.
Scandalul dintre clanul Mararu şi cel al lui Puiu Mironescu a început în urmă cu mai mulţi ani, de la Oana Vicol. Puiu Mironescu s-ar fi îndrăgostit de aceasta şi ar fi vrut să i-o sufle rivalului său, Bogdan Mararu. S-a ajuns la atacuri în lanţ şi la atentate cu arme de foc şi bombe.
Poruncile clanurilor interlope nu se opresc la 10.
- Porunca 11. Legea discreției
Liderii şi membrii clanurilor nu trebuie să-şi prezinte în public averea, ci trebuie să fie cât mai modeşti. Dar regula aceasta este una dintre cele mai des încălcate de interlopi, care au ajuns să-şi prezinte averea chiar şi în poze pe Facebook.
Liderii interlopi care au devenit „Nași” și peste hotare
Unul dintre anchetatorii străini care s-a confruntat cu grupările românești după ce acestea s-au extins peste granițe este Bernie Gravett. Acesta este fostul șef al Poliției Metropolitane din Londra.
Prezent de mai multe ori în România, el ne-a povestit că a fost uimit de structura și modul de acțiune al clanurilor românești care activau în Marea Britanie.
„Organizarea face ca aceste grupări să fie impenetrabile. În plus, liderii își folosesc în activitățile ilicite rude, prieteni apropiați tocmai pentru a putea avea un control cât mai mare, de a intimida. Totul este organizat ca o mașinărie exactă, până și victimelor le este frică să coopereze cu poliția, pentru că fac parte din același cerc de cunoștințe”, ne-a spus fostul polițist, între timp pensionat.
Gravett spune că grupările interlope din România au reușit să se impună rapid în străinătate tocmai pe baza acestei organizări. Fostul polițist a anchetat rețeaua de la Țăndărei, gruparea care practica cerșetoria, sclavia, furturile și tâlhăria în Londra.
Și procurorul italian Dario Scaletta susține că grupările mafiote din România sunt unele dintre cele mai dure și mai bine organizate. El a fost prezent în țara noastră la mai multe sesiuni de pregătire ale autorităților și societății civile în domeniul recuperării prejudiciilor.
„Atât timp cât liderul clanului are acces la resurse, nimeni nu va acea curaj să i se opună. Este important pentru un procuror să reușească nu doar să-l trimită în judecată, ci să pună sub sechestru bunurile, să mai aibă acces la resurse”, ne-a explicat și procurorul din Palermo.
Spania
Ioan Clămparu este considerat unul dintre cei mai periculoși interlopi din țară. Posturile de televiziune din Spania i-au dedicat reportaje televizate, iar interviurile cu el, după ce a fost arestat, erau adevărate evenimente. A fost arestat în 2011 și adus în țară în 2015 cu escortă armată ca pentru teroriști.
Ioan Clămparu și-a povestit o parte dintre aventurile sale de șef de clan într-un interviu acordat în 2019 postului clujean NCN.
Temutul interlop Ioan Clămparu a fost condamnat la 30 de ani de închisoare în Spania pentru proxenetism, aceasta fiind pedeapsa maximă. Clămparu a atacat hotărârea și a o obținut o reducere cu zece ani a pedepsei. Clămparu avea, însă, și o condamnare de 13 ani în România pentru fapte similare.
A fost găsit vinovat pentru mai multe capete de acuzare: constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori etc. De asemenea, în anul 2008, bărbatul a mai primit o condamnare de 18 ani de închisoare de la o instanță din Milano pentru trafic de droguri.
Printr-o decizie a Tribunalului Alba, s-a hotărât contopirea celor trei pedepse definitive primite de-a lungul anilor de Ioan Clămparu de la instanțele din România, Spania și Italia. Au rezultat 25 de ani de închisoare.
Tot în Spania se află și cel care este considerat de interlopi, în unele stenograme din dosarele DIICOT, drept „Nașul”. Este vorba de Nicu Gheară. Acesta s-a aflat în ultimii ani la Ibiza, iar despre afacerile sale a scris pe larg Rise Project.
Gruparea lui Clămparu s-a împărțit între locotenenții săi.
Clanul Clămparu era așa de bine dezvoltat, încât după arestarea acestuia, subalternii și-au împărțit țările unde urmau să continue afacerile.
Adrian Tâmplaru, care în trecut a lucrat cu Ion Clămparu, a preluat o parte din activitățile din Germania. Printre colaboratorii acestuia era și Alexandru Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu. Tâmplaru și Bodi sunt implicați într-o anchetă a DIICOT care vizează inclusiv activități de proxenetism.
Al doilea urmaș a fost Marius Crăciun. El a fost încătușat de poliția spaniolă într-un restaurant din mall-ul din Leganes, o suburbie a Madridului, tocmai când se pregătea să sărbătorească faptul că urma să fie moștenitorul lui Clămparu.
Țara mamă a mafiei a fost prima în care interlopii români și-au întrecut forțele. Prima grupare autohtonă care a reușit să domine un oraș mare, Torino, a fost „Brigada”, așa cum nota presa din Italia în urmă cu aproape un deceniu. Brigada era condusă de Viorel Oarză, un fost boxer din Iași.
„Mafia românească există în Peninsula și este la fel de violentă ca mafia din regiunea Campania, Camorra, ca cea din Calabria, 'Ndrangheta, sau ca cea din Sicilia, Cosa Nostra”, scria în 2013 cotidianul Corriere della Sera din Milano.
„Este pentru prima dată în Italia când este acuzată de asociere de tip mafiot o organizație de cetățeni străini care operează pe teritoriul național", susținea atunci și procurorul sef din Torino, Giancarlo Caselli.
Primul urmaș al imperiului lui Clămparu a fost Dorel Hanea. După un conflict cu un rival, a plecat în Mexic, unde fost găsit mort, în decembrie 2014. El pusese la punct o mică grupare românească după ce a fost nevoit să plece din Spania, în urma unei tentative ratate de asasinat asupra unui rival român din clanul lui Clămparu.
Cel mai cunoscut interlop român care s-a impus în lumea mafiotă din Mexic a fost „Rechinul”, pe numele său Florin Tudor. Acesta a pus la punct o rețea de clonare de carduri. În mai, după ce de doi ani era căutat de FBI și DIICOT, Florian Tudor a fost arestat în Mexic și urma să fie extrădat.
Românul se stabilise la Cancun, relatează presa mexicană. Ar fi avut o avere de 300 de milioane de dolari. În presă, prefera să se prezinte ca afacerist.
Constantin „Tică” Gheară, fratele lui Nicu Gheară, și peste 20 de persoane au fost arestate în 2013 - clonau carduri, inclusiv în Statele Unite. Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea unor mijloace de plată electronică, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanțiale de bani (peste două milioane de euro) din Republica Dominicană, SUA, Japonia, Iordania şi Nepal.
În 2018, fratele lui Nicu Gheară a fost condamnat la șase ani de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel din București.
Ghenosu, pe numele său Florin Pârjol, a terorizat ani de-a rândul orașul Târgoviște după care, în urmă cu un deceniu, și-a extins „afacerile” în Franţa. Acolo a fost capturat și trimis să-și ispășească pedeapsa în România. Gruparea sa practica proxenetismul și tâlhăria pe tărâm francez, conform procurorilor DIICOT.
Dan le Cascadeur, Daniel Dvidoiu (decedat în acesta an), un cunoscut cămătar, dar și unul dintre primii interlopi români care au pus bazele unei rețele de prostituție în Nisa, Franța, era și un apropiat al lui Nuțu Cămătaru în compania căruia fusese văzut de mai multe ori.
În 2012, a fost reținut de polițiștii români şi francezi în baza unui mandat european de arestare emis de Curtea de Apel din Aix – en – Provence, Tribunalul de Mare Instanţă din Nisa, fiind acuzat că ar fi obligat mai multe tinere să se prostitueze la Nisa.
Potrivit informațiilor apărute la acea vreme în ziarele din Franța, șeful rețelei de 30 de prostituate ce activau pe o stradă întreagă din Nisa era poreclit „Dan le Cascadeur”.