Linkuri accesibilitate

Cărbune în loc de gaz? Germania vrea exploatarea minelor pentru a trece peste iarnă, România vrea să le închidă


Termocentralele bazate pe cărbuni sunt mari poluatori ai mediului. Țări precum Germania și Austria, însă, cred că renunțarea la cărbune nu este însă o soluție într-o perioadă în care Europa se confruntă cu o criză a gazelor.

România vrea să reglementeze decarbonizarea sectorului energetic până la finalul lunii iunie, pentru a primi bani din PNRR. În Europa, însă, tot mai multe state se reîntorc spre cărbune ca înlocuitor al gazului.

Pe 31 mai 2022, pe site-ul Ministerului Energiei a fost pus în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic.

În nota de fundamentare a documentului se arată că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede, în componenta de energie, intrarea în vigoare a Legii privind decarbonizarea sectorului energetic, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2022. România își ia angajanentul să eliminarea producția de energie din cărbune până la finalul anului 2030.

În prezent, în România, mai sunt în exploatare nouă cariere de lignit ce alimentează Termocentralele Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova II. Ele aparțin Complexului Energetic Oltenia, alături de alte două cariere ce alimentează CET Govora și patru mine de huilă de adâncime administrate de Complexul Energetic Hunedoara.

Acestea au o activitate restrânsă, iar scopul lor este alimentarea termocentralei de la Paroșeni. Capacitatea totală care ar urma să fie redusă este de 4.920 MW. Închiderea ar urma să fie realizată în mai multe etape:

  • 660 MW pe bază de lignit, până la 31 decembrie 2022;
  • 1.425 MW, din care 1.375 MW pe bază de lignit și 50 MW pe bază de huilă, până la 31 decembrie 2025;
  • 1.140 MW, din care 990 MW pe bază de lignit și 150 MW pe bază de huilă, până la 31 decembrie 2030.

Complexul Energetic Hunedoara - producem MW cu 2000 de lei

În Valea Jiului, mai sunt în exploatare patru mine de cărbune de calitate superioară, administrate de o societate în insolvență - Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

Se extrage încă minereu de la Vulcan și Livezeni, ambele exploatări oficial deschise, și cantități mici „pentru punerea siguranță a zăcămintelor” de la Lonea și Lupeni. Menținerea în funcțiune a celor două mine a fost stabilită după efectuarea unui studiu comandat de CEH unei companii poloneze.

„Lucrăm cu tehnologie veche din anii 1960, 1970, 1980, de la Revoluție nu s-au făcut investiții în minele din Valea Jiului, de peste 30 de ani nu s-au adus utilaje, piese”, explică Cristian Roșu, administratorul judiciar al CEH pentru Europa Liberă.

Tot cărbunele extras, aproximativ 1.000-1.200 de tone pe zi se arde și se neutralizează în termocentrala de la Paroșeni, care produce energie electrică.

„Pentru funcționarea la capacitate optimă a centralei de la Paroșeni noi avem nevoie de 2.000 de tone de cărbune zilnic și pentru că nu avem acest cărbune, ea funcționează doar trei zile pe săptămână. MW produs aici costă 2.000 de lei”, a mai declarat administratorul judiciar Cristian Roșu.

CEH nu mai furnizează energie termică din 2018, când rețeaua termică din Valea Jiului a fost dezafectată.

Fost ministru: Trebuie menținute capacitățile actuale

Răzvan Nicolescu, fost ministru tehnocrat al Energiei în 2014, în Guvernul Ponta spune că, în contextul actual, nu se poate pune problema reducerii capacităților de producție de cărbune și trebuie exploatate eficient cele actuale.

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, e de părere că nu poți închide capacitățile energetice înainte să pui ceva în loc.
Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, e de părere că nu poți închide capacitățile energetice înainte să pui ceva în loc.

„Era o greșeală, chiar în condiții normale și fără o astfel de criză era o greșeală, pentru că întâi trebuie să pui ceva ce în loc și apoi închizi, nu închizi pentru că s-ar putea să pui tu ceva în loc. România nu trebuie închidă, trebuie să amâne acele termene care sunt nerealiste”, explică Nicolescu.

El spune că România trebuie să utilizeze miliardele de euro pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție inclusiv pentru a dezvolta noi capacități de producție curate. Fostul ministru spune că e de preferat ca acestea să fie bazate pe energie verde.

Varianta redeschiderii minelor vechi, sau de creare a unor noi exploatări, nu e văzută cu ochi buni nici de cei care lucrează în domeniu.

„Va fi greu să redeschizi o mină care s-a închis, imposibil aproape, dar la minele existente s-ar putea crea noi locuri de muncă pentru a produce mai multă energie, dar asta implică investiții în personal, utilaje și materiale”, povestește un angajat al CEH.

Expert - Calitatea cărbunelui este tot mai slabă

Închiderea minelor până în 2030 presupune, teoretic, un proces de tranziție al zonei, atât din punct de vedere social-economic, cât și al refacerii mediului. Activitățile miniere lasă în urmă terenuri degradate și un număr mare de șomeri.

„Trebuie realizată astfel încât acestea să nu devină în timp un risc pentru sănătatea populației și o povară economică. (E nevoie de ) o bună planificare a activităților, care să țină cont de viitoarele utilizări a respectivelor terenuri și să fie planificate după efectuarea unor analize de impact de mediu și de stare a solului”, explică Alexandra Doroftei, expert la Bankwatch, un ONG care urmărește starea cărbunelui în România.

Alexandra Doroftei, Bankwatch Romania, arată că o redeschidere a minelor sau a termocentralelor este ineficientă economic și din punct de vedere al mediului.
Alexandra Doroftei, Bankwatch Romania, arată că o redeschidere a minelor sau a termocentralelor este ineficientă economic și din punct de vedere al mediului.

Poluarea produsă de minerit este de mai multe feluri. Experții spun că ea este resimțită cel mai puternic de locuitorii zonelor respective, a căror sănătate este pusă în pericol - de la exproprierile în vederea exploatării și distrugerea terenului, până la zgomotul, praful, lipsa apei sau poluarea ei.

Este afectat atât aerul - prin fumul degajat din autoaprinderea cărbunelui și praf - cât și solul, care, prin îndepărtarea suprafeței fertile și a vegetației protectoare, este supus deșertificării. Râurile sau apele subterane sunt afectate prin deversările din cariere.

Alexandra Doroftei spune că redeschiderea termocentralelor pe cărbune sau a unor noi exploatări miniere ar crește impactul negativ asupra mediului și ar duce la creșterea numărului de oameni afectați de exproprieri și condiții grele de trai.

„De asemenea, astfel de acțiuni ar întârzia și îngreuna tranziția energetică către o producție fără emisii.”

În plus, nu ar aduce un beneficiu real.

„Conform Raportului administratorilor din 2020, calitatea cărbunelui este tot mai slabă, ceea ce presupune o cantitate mai mare de cărbune ce trebuie exploatat.”

Germania va folosi cărbune pentru producerea de energie electrică

Ministrul german al economiei, ecologistul Robert Habeck, a anunțat, după cum consemnează Deutsche Welle, că Germania trebuie să se concentreze pe limitarea utilizării gazului.

„Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie folosit mai puțin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele pe cărbune vor trebui folosite mai mult”, a spus Ministerul Economiei într-un comunicat.

Habeck a mai spus că trebuie pompat mai mult gaz în depozite, pentru că, altfel, „va fi foarte greu iarna”. În prezent, instalațiile de stocare a gazelor din Germania sunt pline în jur de 57%.

Habeck a deplâns necesitatea de a folosi mai mult cărbune pentru a produce electricitate, dar a descris situația actuală ca fiind gravă. Declarația vine după ce compania rusă Gazprom a anunțat săptămâna trecută că reduce livrările prin conducta Nord Stream 1 din motive tehnice.

Gazprom a justitificat decizia prin întârzieri în repararea turbinelor compresoare de către compania germană Siemens Energy.

Austria transformă o centrală pe gaz într-una de cărbune

Tot duminică, Austria a anunțat că a anunțat că a convenit cu compania Verbund să transforme o centrală electrică de rezervă care funcționează pe gaz astfel încât să poată produce electricitate cu ajutorul cărbunelui.

Decizia este pentru situația în care aprovizionarea cu gaz va fi restricționată de Rusia și asta ar însemna o urgență energetică.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG