„Trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF”, a spus, la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, referindu-se la refuzul Rusiei de a respecta acordul din anii 80 care interzicea rachetele teresetre de croazieră și balistice, cu rază de acțiune între 500 și 5.500 de km.
Secretarul general al NATO s-a arătat îngrijorat de implementarea de către Rusia a unui tip nou de rachetă, SSC-8, cu capacități nucleare, despre care a spus că „este greu de depistat și poate ajunge în orașe europene”. În acest context, NATO și Uniunea Europeană trebuie să fie complementare, și nu concurente. Acesta a fost principalul mesaj al oficialului NATO, la reuniunea informală a miniștrilor apărării din UE, care s-a desfășurat la București, gazda Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Autoritățile militare NATO au început să se intereseze de consecințe, a spus secretarul general al NATO, chiar în ziua în care au eșuat negocierile purtate la Beinjing între Statele Unite și Rusia în privința respectării Tratatului INF. Termenul de negociere expiră la 2 februarie, când este posibil ca și Statele Unite să părăsească acordul.
Acesta a fost contextul desfășurării, la București, a reuniunii miniștrilor apărării din țările UE, marcat de îngrijorare și de apelul la complementaritate între Alianța Nord Atlantică și dorința tot mai puternic exprimată de UE, de a dezvolta capacități propria de apărare.
Federica Morgherini, șeful diplomației în cadrul Uniunii Europene, a vorbit și ea, la București, despre avansul pe care l-a cunoscut, în timpul mandatului actualei conduceri a Uniunii, cooperarea militară europeană. Morgherini a spus că s-a consolidat PESCO și că este nevoie ca instrumentele de apărare ale UE să fie integrate în strategiile naționale ale țărilor member.
Pentru România, de la președintele Klaus Iohannis, la ministrul Apărării, Gabriel Leș, mesajul a fost de păstrare a complementarității. Klaus Iohannis a spus că relația dintre NATO și UE trebuie privită ca un parteneriat strategic. ”Are nevoie de „o colaborare, strânsă și de o implicare şi de o parte, şi de alta în proiecte care se completează reciproc şi nu se concurează, a spus șeful statului. „Noi credem că o abordare serioasă, de perspectivă, solidă - este o abordare de tip complementar care creează sinergii”, a adăugat Iohannis. Aceeași idee a fost rostită, câteva ore mai târziu, și de ministrul român al Apărării, Gabriel Leș, care reprezintă Guvernul, aflat într-o încrâncenată relație de coabitare cu președintele Klaus Iohannis.
Cu o Rusie tot mai amenințătoare la granițele Europei și cu o arhitectură a UE redesenată drastic de Brexit, discuțiile despre relația între NATO și Uniunea Europeană devine tot mai importantă. Astfel, cuvintele secretarului general NATO au surprins exact atmosfera discuțiilor de la reuniunea informală de la București. „NATO rămâne piatra de temelie a securității europene, îndeosebi după Brexit. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor proveni de la aliați care nu sunt membri UE. Patru din grupurile de luptă din zona Baltică și Polonia vor fi conduse de aliați NATO non-membri UE, adică SUA, Canada și Marea Britanie. Eforturile UE pentru apărare trebuie, deci, să fie complementare și nu concurente cu cele ale NATO, trebuie să evităm suprapunerile, trebuie să ne asigurăm că întărim, nu slăbim legătura transatlantică”.
În privința cheltuielilor țărilor NATO, chemate de SUA să fie mai generoase în privința fondurilor alocate pentru apărare, distribuirea de către România a 2% din PIB pentru acest domeniu a fost salutată de Jens Stoltenberg. Președintele Iohannis a explicat desfășurarea greoaie a planului de achiziții pentru modernizarea Armatei, afirmând că, neavând experiență, după Revoluție, România nu a mai avut ocazia să se lanseze în proiecte de anvergură în privința achiziționării de armament. Iohannis a arătat că în privința anulării licitației pentru cumpărarea corvetelor, necesare pentru supravegherea în Marea Neagră, Ministerul Apărării trebuie să dea explicații.
