Politicieni de rang înalt merg la Haga pentru a lansa o Comisie Internațională de Despăgubiri pentru Ucraina. Sunt așteptați să ajungă inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Într-un fel, acesta este al doilea dintre cei trei pași necesari pentru ca Kievul să obțină despăgubiri în viitor.
Primul a fost făcut în 2023, când Consiliul Europei a decis să înființeze un Registru al Daunelor pentru Ucraina (RD4U). Acest registru este deja funcțional și, până în prezent, a primit peste 60.000 de cereri de despăgubire de la țări, organizații și persoane fizice.
A treia și ultima etapă va fi înființarea unui Fond de Despăgubiri – care ar fi, probabil, administrat de Consiliul Europei sau de unul dintre statele sale membre și ar conține bani – acești bani ar proveni, cel mai probabil, din active rusești blocate, care ar urma să fie direcționați către Kiev.
Oficialii europeni cu care RFE/RL a vorbit sunt însă categorici că lucrările de înființare a Registrul și Comisiei pentru cereri de despăgubire vor influența probabil orice tratat de pace între Rusia și Ucraina.
Cu ce se va ocupa noua Comisie Internațională de Despăgubiri pentru Ucraina?
Dacă Registrul a colectat și înregistrat până acum cererile de despăgubire, stocând totodată dovezile care le susțin, Comisia Internațională de Despăgubiri pentru Ucraina va continua acum această activitate, evaluând efectiv cererile și stabilind ce tip de despăgubire, dacă este cazul, se cuvine.
Comisia va analiza evenimentele începând cu lansarea invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022.
Activitatea ei acoperă întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional, inclusiv teritoriile pe care Rusia le deține în prezent și le-a deținut de la anexarea Crimeei, în 2014, și izbucnirea ulterioară a conflictului în regiunile ucrainene Donețk și Luhansk.
De asemenea, include spațiul aerian al Ucrainei, căile navigabile interioare și apele maritime teritoriale, precum și aeronavele și navele aflate sub jurisdicția Kievului.
Odată ce va fi funcțional, vor fi create trei paneluri pentru a evalua toate cererile, iar țările membre sunt așteptate să își trimită experții naționali în domenii precum dreptul internațional, soluționarea litigiilor, asigurările și evaluarea daunelor.
Convenția va intra în vigoare odată ce va fi ratificată de 25 de state participante.
Acest lucru ar trebui să se întâmple relativ curând, având în vedere că Registrul a fost susținut de 41 de țări, inclusiv toate statele membre ale UE, cu excepția Ungariei. Potrivit diplomaților cu care RFE/RL a luat legătura, se preconizează că se va ajunge la un număr similar.
Olanda a fost forța motrice în ceea ce privește despăgubirile pentru Ucraina, jucând un rol cheie în elaborarea convenției și obținerea aprobării acesteia de către diverse organisme ale Consiliului Europei în ultimul an.
Și, deși atât Registrul, cât și Comisia au o puternică orientare europeană și sunt înființate în cadrul instituțional al Consiliului Europei, ele sunt deschise țărilor din întreaga lume.
De fapt, totul a pornit de la o rezoluție privind viitoarele reparații către Ucraina, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2022.
În mod curios, Rusia este, de asemenea, liberă să adere atât ca membru cu drepturi depline, cât și ca „observator”, chiar dacă acest lucru este considerat „foarte puțin probabil” în acest moment de către oficialii europeni cu care a discutat RFE/RL.
Dacă Moscova ar deveni membră în viitor, ar trebui să suporte costurile întregii comisii, care vor fi deocamdată acoperite din contribuțiile statelor participante.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
