Pentru Joseph & Jamie Olliff, doi pensionari din statul Pennsylvania, răspunsul este simplu: Trump.

Cei doi locuiesc într-un cartier din orașul Easton pe care problemele economice din ultimii ani l-au transformat într-un loc cu care soții Olliff nu se mai mândresc.

Cele mai multe case s-au degradat, afacerile din zonă s-au închis una câte una, iar mulți dintre vecinii cu care Joseph și Jamie conviețuiau acum 20-30 de ani s-au mutat în cartiere sau orașe mai dezvoltate.

Cei doi soți de 69 de ani votează de când se știu cu republicanii – deși nu sunt neapărat fani înfocați de-ai lui Donald Trump. Cred însă cu tărie că afaceristul este singura opțiune pentru ca regiunea lor – care altădată avea o industrie înfloritoare – să prospere din nou.

„În trecut, aici produceam tot felul de lucruri: ciment, oțel, trabucuri – aveam o industrie masivă de textile. Acum lucrăm în hoteluri sau în restaurante, în industria serviciilor”, spune Joseph Olliff III, căruia prietenii și familia îi spun Joe.

Soția lui îl completează: „Văd cum SUA cheltuie o gramadă de bani pe proiecte stupide, cum sunt clinicile de avorturi. Știu că sunt femei care trebuie să facă avort din motive medicale, dar guvernul nu trebuie să plătească din taxele mele pentru asta.”

Pe terasa casei lor – unde ne-au acordat interviul – arborează un steag din perioada Revoluției Americane care transmitea un avertisment coroanei britanice: „Nu mă călca pe coadă”.

Joseph Olliff spune că a făcut de toate la viața sa. A lucrat inclusiv pe mare – deși nu se poate mândri că a văzut alte țări în afară de Canada.

Înainte de a ieși la pensie, a muncit la o editură de literatură creștină, alături de soția lui. Cei doi și-au petrecut toată viața în America, la fel ca strămoșii lor, la fel cum cred că o vor face și urmașii lor.

Au trei copii, 15 nepoți și nouă strănepoți.

„Sunt femeie, evreică și lesbiană. Ce se întâmplă cu mine dacă va câștiga Trump?”

La câteva case distanță de cea a familiei Olliff trăiește, de peste 30 de ani, Anne (nume fictiv pentru a-i proteja identitatea).

Femeia, care a avut un bar pe care a fost nevoită să pună lacătul, e necăjită de starea în care a ajuns cartierul ei și se plânge că multe case au fost abandonate sau sunt închiriate unor persoane care fac trafic de droguri.

Spre deosebire de soții Olliff, Anne este democrată până în măduva oaselor și îl detestă pe Donald Trump.

Explică: „Sunt femeie, sunt evreică și sunt lesbiană. Ce se va întâmpla cu mine dacă Trump va câștiga?”, ne spune femeia, în timp ce Joe Olliff o ascultă ca și cum nu ar fi prima dată când aude asta.

Nu e de acord cu opțiunea politică a soților Olliff, însă spune că asta nu o împiedică să îi anunțe când cineva neatent își lasă mașina pe locul de parcare al vecinilor ei republicani.

Easton este un oraș de aproximativ 30.000 de locuitori, situat la o oră și jumătate de mers cu mașina de Philadelphia, centrul urban al statului Pennsylvania.

Orășelul face parte dintr-un comitat numit Northampton. Acest comitat a votat, din 1920 și până în prezent – mai puțin în 1944 – de fiecare dată cu cel care a câștigat alegerile în Pennsylvania.

La ultimele patru alegeri, cel pe care l-au votat locuitorii din Northampton a ajuns la Casa Albă.

Așa a fost în 2016 – când Donald Trump a ajuns președinte, dar și în 2020 – când a câștigat Joe Biden. Și Barrack Obama a câștigat cele două runde de alegeri, din 2008 și 2012, în Northampton.

Dacă tradiția se va păstra și în 2024, alegerea celor 230.000 de votanți din Northampton ar putea indica, încă o dată, cine va conduce Statele Unite ale Americii pentru următorii patru ani.

În SUA, sistemul electoral este diferit față de restul lumii. Președintele nu este ales prin votul majorității populației – ci de electori, printr-un sistem numit Colegiu Electoral.

Fiecare stat are un anumit număr de electori, în funcție de populație. Când un candidat câștigă majoritatea voturilor într-un stat, câștigă toți electorii acelui stat (cu excepția Nebraska și Maine).

Cele mai multe state au preferință clară între democrați și republicani. Din acest motiv, cele două partide își concentrează resursele în așa-numitele „swing states”, adică acele state unde rezultatul este adesea imprevizibil.

La alegerile din 2024, Pennsylvania este unul dintre aceste state, la fel cum sunt Arizona, Nevada sau Michigan.

Pentru a câștiga alegerile, un candidat trebuie să obțină cel puțin 270 din cei 538 de electori. 19 dintre aceștia vor fi din Pennsylvania.

Acesta a fost motivul pentru care o echipă de jurnaliști de la Europa Liberă România & Europa Liberă Moldova a ales să meargă în Pennsylvania pentru a discuta cu alegătorii și politicienii de acolo.

Strategia democraților: „Canvassing”

Mat Munsey este președintele Partidului Democrat din Northampton. El spune că principalele probleme la care se gândesc locuitorii din comitatul care votează de regulă cu învingătorul alegerilor prezidențiale sunt legate de economie.

„În general, oamenii sunt îngrijorați de prețurile care au început să crească în timpul pandemiei. Votanții se uită la candidatul care va rezolva această problemă a prețurilor, așa cum Kamala Harris a promis că va face”, spune el.

Politicianul – de meserie inginer de software – a discutat cu noi din fața sediului de campanie al Kamalei Harris din același oraș, Easton.

E locul în care, într-o sâmbătă ploioasă, sute de voluntari democrați s-au adunat pentru a primi instrucțiuni de la echipa de campanie a Kamalei Harris, înainte de a merge prin orașele și satele din împrejurimi pentru a discuta cu votanții nehotărâți.

Printre ei, Margot, Mira, Nancy și Tom – patru americani de vârsta a doua.

Au luat fiecare câte un braț de afișe electorale, le-au pus într-o mașină și au plecat înspre Bethlehem – un alt oraș din comitatul Nothampton unde sondajele de opinie arată că lupta dintre Kamala Harris și Donald Trump e pe muchie de cuțit.

„Pennsylvania este un stat care va decide soarta acestor alegeri și de aceea mergem din ușă în ușă pentru a vorbi cu posibili votanți, pentru a încerca să îi convingem să ia decizia corectă”, ne spune spune Tom McClain.

Pentru el și pentru cele trei colege ale sale care discută cu alegătorii indeciși, „alegerea corectă” înseamnă Kamala Harris. Toți au mai participat și în trecut la acest gen de acțiuni electorale – pe care americanii le numesc „canvassing” – o sondare din ușă în ușă – însă cred că aceste alegeri sunt cruciale pentru viitorul democrației din Statele Unite.

„Săptămâna trecută am trecut pe lângă casa cuiva care avea cinci pancarte cu Trump. Nici nu am mai mers la acea casă. Acest gen de oameni nici măcar nu vor să stea de vorbă. Așa că noi ne concentrăm pe cei care sunt deschiși să ne asculte, cu care putem avea o conversație”, spune Nancy, înainte de a pleca pe străzile din Bethlehem pentru a-i convinge pe alegători să o voteze pe Kamala Harris.

„Nu știu ce o să mă fac dacă Trump pierde”

Bethlehem este un oraș de 75.000 de locuitori, vecin cu Easton. E locul în care, într-o vineri seară, în jur de o sută de republicani s-au adunat la cel mai cochet hotel din oraș pentru a strânge bani pentru campania lui Donald Trump.

Alegerile din America costă foarte mult, iar cele prezidențiale din 2024 ar putea fi printre cele mai costisitoare din istoria SUA. Platforma OpenSecrets estimează că suma ar putea ajunge la aproape 16 miliarde de dolari. Nominal, peste cele din 2020 (care au costat 15,1 miliarde de dolari), însă dacă e să luăm în calcul și inflația, sub costul celor de acum patru ani.

Și, spre deosebire de România – unde partidele sunt subvenționate cu bani de la bugetul de stat – în Americapartidele se finanțează în principal din donații.

Strângerea de fonduri a republicanilor de pe 26 septembrie, din Bethehem, comitatul Northampton, a avut chiar acest scop.

Republicanii - cei mai mulți dintre ei persoane înstărite, de vârsta a doua sau a treia - au venit îmbrăcați la patru ace.

Printre ei se afla și Bill Bachenberg, un controversat om de afaceri local, proprietarul unui mare poligon de tragere din zonă.

„Trebuie să ne luăm țara înapoi”, ne spune acesta în timpul unui interviu în care a menționat că nu vorbește niciodată cu presa mainstream din Statele Unite. O consideră fake-news, etichetă adesea folosită de Donald Trump, încă din timpul primului său mandat de la Casa Albă.

„Presa noastră este controlată de stângiști”, spune și Andrew Azan III, vicepreședinte al Partidului Republican din comitatul Northampton. „Mă tem că, dacă nu va câștiga el [Donald Trump], nu știu ce voi face”, spune acesta.

Andrew este cel care a organizat strângerea de fonduri.

După ce au ciocnit un pahar de șampanie și s-au salutat îmbrățișându-se reciproc, republicanii s-au așezat la mese, unde s-au bucurat de mai multe feluri de mâncare dichisite. Seara a început cu intonarea imnului și cu un moment de reculegere pentru soldații americani căzuți pe front.

Donațiile propriu-zise au fost biletele de acces la eveniment: 5.000 de dolari de persoană.

Politică și bere

Tot la mese, însă într-un cadru mai relaxat, s-au adunat pe 2 octombrie pentru a urmări dezbaterea celor doi candidați pentru funcția de vicepreședinte al SUA și câteva zeci de tineri democrați.

În timpul campaniei electorale din America, în barurile de peste tot din țară, reprezentanții celor două partide au organizat așa-numitele „watch-parties”.

Oamenii s-au adunat în baruri, la o bere sau un suc, și au urmărit fie dezbaterea prezidențială de pe 10 septembrie, găzduită de ABC News, fie pe cea dintre democratul Tim Walz și republicanul J.D. Vance, de pe 2 octombrie, moderată de CBS News.

În berăria din Philadelphia în care am mers și noi, seara a început cu un meci de baschet feminin, între New York Liberty și Las Vegas Ace. A câștigat New Yorkul, după un meci de excepție făcut de Sabrina Ionescu, o baschetbalistă ai cărei părinți sunt originari din România. Sabrina a înscris 24 de puncte în acea seară de 2 octombrie.

Politica a fost însă mai importantă decât baschetul, așa că – deși meciul nu se terminase când a început dezbaterea Walz vs. Vance – organizatorii au schimbat canalul pe CBS News.

„Organizăm evenimente de acest gen pentru competițiile sportive feminine. Ne dorim să convingem lumea să meargă la vot, să se înregistreze, să voteze anticipat”, ne-a spus organizatoarea Cori Grachek.

Matthew, inginer, a fost unul dintre tinerii care au urmărit dezbaterea la berărie. Spune că a fost recent la Timișoara și că „are o tradiție” în a urmări evenimentele politice de acest fel, în oraș, cu prietenii.

Îl detestă pe Trump pentru că, spune el, este „mincinos și psihopat”.

„Nu este în stare să spună că a pierdut în 2020. Nu recunoaște niciodată că a pierdut. Nu-și cere scuze pentru nimic. Nu ascultă nici măcar de Dumnezeu”, ne spune tânărul.

La fel ca republicanii de la strângerea de fonduri – dar în general ca toți americanii cu care am vorbit în timpul vizitei din State – și Matthew a fost reticent înainte de a vorbi cu noi.

Cine suntem, unde transmitem, cine ne finanțează? - câteva întrebări pe care le-am auzit des în documentările din Pennsylvania și nu numai.

Nu și de de la trei adolescenți care vindeau înghețată la o răscruce de drumuri, între Durham Road și Mountain View – cam la o oră de mers cu mașina de Easton. Când au aflat că suntem jurnaliști străini, cea mai mare curiozitate a lor a fost: „La fel e și la voi, toată nebunia asta cu panourile electorale peste tot?”

Panourile electorale sunt o parte importantă a campaniei electorale din SUA.

Chiar dacă, spre deosebire de precedentele alegeri, reclamele online au devenit mai importante decât tradiționalele pancarte, în cartierele rezidențiale din Pennsylvania oamenii și-au înfipt panouri de susținere pentru Donald Trump sau Kamala Harris.

Și pentru că în SUA casele nu sunt înconjurate de garduri, e limpede pentru oricine ce simpatie politică are vecinul său.

În unele zone rurale, cum este cea din imaginea de mai sus, unii simpatizanți fac tot posibilul ca susținerea lor să fie vizibilă chiar și de la distanță.

Cât de mult contează războiul din Ucraina?

În orașe, pe ici-colo, poți zări și steagul ucrainean, alăturat celui american.

Chiar dacă războiul din Ucraina nu este cea mai importantă temă a acestor alegeri pentru cei mai mulți dintre votanți, alții spun că de modul în care se va vota pe 5 noiembrie va depinde nu doar soarta Americii, ci și cea a războiului de la 8.000 de kilometri distanță.

Unul dintre ei este Alex Groysman.

El a emigrat din Ucraina în anii ’90 și se teme că, dacă Donald Trump va câștiga, țara sa natală va fi lăsată pradă Rusiei.

Pe Alex l-am întâlnit în Scranton, orașul natal al președintelui în funcție Joe Biden. Cu câteva zile înainte, la o fabrică de armament de acolo, fusese în vizită chiar președintele Volodimir Zelenski, pe care Alex, alături de alți prieteni, l-au întâmpinat cu urale și încurajări.

„Sunt foarte îngrijorat și am emoții cu privire la aceste alegeri. Mulți oameni ca mine, care sprijinim Ucraina, ne temem că, dacă Trump va câștiga, va retrage sprijinul pentru Ucraina, ne va scoate din NATO. Ne temem că Ucraina nu va mai exista și că Rusia va prelua controlul”, spune Alex.

Ajutorul pe care SUA îl acordă Ucrainei a fost o temă electorală importantă în această campanie, în special a republicanilor. Donald Trump a stârnit îngrijorări că va abandona Ucraina după ce a spus că, dacă va ajunge președinte, va opri războiul din Ucraina în 24 de ore.

Mai mult, partenerul în alegeri al lui Trump, J.D. Vance – cel care ar trebui să-i fie vicepreședinte – a votat în trecut, în Congres, împotriva acordării de sprijin pentru Ucraina.

Cum văd americanii acest lucru? Sunt sau nu de acord ca viitorul președinte – fie că va fi Trump sau Harris – să continue să acorde miliarde de dolari pentru un război de la câteva mii de kilometri distanță?

În Scranton, orașul în care etnicul ucrainean Alex Groysman strânge fonduri pentru cei de acasă, părerile sunt împărțite.

Hannah Mairaed, democrată, crede că „este o chestiune de ce e bine și ce e rău” și, din acest motiv, SUA ar trebui să continue să ajute. John Basalyga, republican, nu e de acord și se plânge că banii către Kiev provin din taxele sale și că ar putea fi cheltuiți altfel.

Chiar dacă au păreri diametral opuse cu privire la sprijinul pentru Ucraina, cert este că cei mai mulți alegători americani nu vor vota pe 5 noiembrie în funcție de asta, crede profesorul de științe politice Grigore Pop-Elecheș, de la Universitatea Princeton din SUA.

„M-aș mira dacă problema războiului din Ucraina ar avea un efect major asupra alegerilor. Sunt artificii retorice din partea republicanilor, dar, așa, ca temă majoră a campaniei electorale, nu cred că va fi cazul”, a declarat profesorul originar din România.

Urmăriți mai jos un interviu cu Grigore Pop-Elecheș despre alegerile americane și efectul acestora asupra Europei de Est:

De pe veranda casei sale din Easton, republicanul Joseph Olliff are o poziție mult mai echilibrată decât au alți susținători de-ai lui Donald Trump cu care am vorbit.

Numește promisiunea liderului republican de a opri războiul din Ucraina în 24 de ore de la preluarea mandatului ca „o exagerare” și crede că SUA trebuie să continue să sprijine Ucraina.

„Cred că dacă am fi făcut ceva împotriva naziștilor din Germania când au invadat Polonia, nu ar mai fi invadat Franța și celelalte țări și noi nu am mai fi intrat în război mai târziu.”

Folosește cuvântul „război” și când este întrebat ce va face facă Donald Trump nu va câștiga, așa cum își dorește.

Însă mai degrabă pentru a îndemna la calm.

„Aș prefera să trăiesc sub o administrație pe care nu o simpatizez decât să merg la război civil din cauza asta și să încerc să câștig data viitoare.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.