Cozile de la punctele de trecere a frontierelor se formează și din cauza tranzitului cerealelor ucrainene, care sunt transportate pe cale maritimă, prin Portul Internațional Giurgiulești, și pe cale terestră, prin punctul Giurgiulești – Galați, spre Portul Constanța.
Periferiile satului Giurgiulești arată ca o parcare imensă din cauza camioanelor care staționează pe marginea drumurilor, atât la intrarea în localitate, cât și la punctele de trecere a frontierei cu România și Ucraina.
Din cauza războiului, care le-a închis accesul la propriile porturi de la Marea Neagră, mulți exportatori ucraineni aleg să își transporte produsele, în special cerealele, prin Portul Internațional Liber Giurgiulești sau prin punctul vamal Giurgiulești – Galați pentru a ajunge la Marea Neagră, iar, de acolo, pe piețele din Uniunea Europeană.
Complexul portuar Giurgiulești este administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de stat.
Anterior, Portul Internațional Giurgiulești, gestionat de stat, era destinat doar pentru traficul de pasageri, dar, după începerea războiului, este utilizat și pentru comerțul cu mărfuri.
Prin port sunt exportate mărfuri din Ucraina și R. Moldova în România și invers. De asemenea, există și fluxuri de mărfuri din R. Moldova în partea de port administrat de BERD și în cea care se află în gestiunea statului.
Lângă localitatea Giurgiulești se află și punctul de trecere a frontierei Reni – Giurgiulești, pe unde trec camioanele din și spre Ucraina.
După bombardamentele rusești asupra portului Reni de pe Dunăre, autoritățile spun că tranzitul de cereale ucrainene pe teritoriul R. Moldova ar urma să se intensifice din cauza că exportatorii vor fi nevoiți să identifice căi alternative pentru a a-și livra grânele pe piețele din UE.
Șoferii ucraineni care aduc cereale din Ucraina sunt revoltați că trebuie să aștepte zile întregi pentru a traversa hotarele, dar și de condițiile din vamă.
„Stau de trei zile, dar trebuie să traversez și granița cu România și să merg mai departe. Dacă ar fi să calculăm timpul din momentul trecerii graniței din Ucraina, sunt opt-nouă zile doar pentru traversarea hotarelor. Este vară, e arșiță. Toți șoferii sunt epuizați, obosiți. Punctul de trecere nu este dotat, nu este veceu, nu există duș. Șoferii sunt nevoiți să gătească pe pirostrii, la foc deschis, sau să meargă la o cafenea de pe partea ucraineană, dar este foarte scump acolo”, a spus Europei Libere Alexandr Palamarciuk din Odesa, Ucraina, care aștepta la punctul Reni-Giurgiulești.
La rândul lor, transportatorii din R. Moldova se plâng că trec greu hotarele din cauza că din Ucraina vin multe camioane încărcate cu mărfuri.
„Mie-mi pare că lucrează greu vama la români. Și din partea aceea vin foarte mulți ucraineni. Iată, uitați-vă, numai ucraineni de partea asta. Și din urmă, și din față – numai ucraineni. Prin vama aceasta, trec mai mult ucraineni decât pe la Albița”, a afirmat Nicolae, un șofer de camion din R. Moldova.
Portul lucrează preponderent cu intermediarii
Directoarea adjunctă Danube Logistics SRL, operatorul portului, care aparține BERD, Ala Aydov, a explicat Europei Libere că, pentru a fluidiza traficul, ar trebui să fie încărcate cât mai multe nave, dar acest lucru este destul de complicat, deoarece exportatorii livrează cantități mai mici.
De obicei, intermediarii sunt cei care adună în depozitele portului volumele necesare pentru a completa un lot naval.
„Politica noastră este de a lucra cu clienții care acumulează cantități în depozitele din port. De ce? Când vine o navă, trebuie să ne asigurăm că aceasta n-o să aștepte camioanele care vin în port. Plata pentru staționarea unei nave este enormă. O navă maritimă, o barjă, are o capacitate de 1.000 de tone. Dacă împărțim 1.000 de tone la 24 de tone, cât are un camion, atunci sunt 41 de camioane.
Ca o barjă să se încarce din port, trebuie să fi sigur că vine o companie care are 41 de camioane cu mărfuri pe care să le livreze în port, unul după altul, pentru o livrare neîntreruptă, ceea ce este practic imposibil. Și nu este convenabil să duci pe remorcher doar o barjă. De regulă, ele se deplasează în convoi, câte două-trei”, a precizat Aydov.
Reprezentanta Danube Logistics a menționat că este necesar ca fermierii să producă volume mari de cereale și să construiască depozite în port, unde să le stocheze pentru a exporta eficient și rapid, însă mulți nu au această posibilitate, pentru că este costisitor.
Ea a mai spus că nici la nivel internațional nu se încarcă mărfurile în porturi direct din camion.
Atunci când am filmat în port, erau încărcate și așteptau să pornească trei nave încărcate cu cereale.
Sătenii sunt deranjați de traficul intens
Aglomerația de camioane de lângă Giurgiulești și trecerea acestora prin localitate îi deranjează pe săteni.
„Chiar aici locuiesc, nu departe. În fiecare seară este și zgomot, și casele sunt crăpate. E dezastru, mare dezastru! Traficul se îngreunează pentru șoferi. E greu tare”, ne-a spus Nicolae, un locuitor al satului Giurgiulești, din raionul Cahul.
Un alt localnic, Gheorghe Darie, remarcă faptul că traficul s-a intensificat din cauza războiului. „Ne afectează, în primul rând, că e război între Rusia și Ucraina. Nu am dormit prea bine, dar ce să-i facem?”, constată Gheorghe Darie.
Solicitat de Europa Liberă, Serviciul Vamal a comunicat că în această perioadă, a fost suplinit numărul funcționarilor vamali în R. Moldova și, concomitent, se menține un dialog constant cu colegii din România în scopul sincronizării acțiunilor și minimizării timpilor de control.
„Serviciul Vamal întreprinde toate măsurile pentru fluidizarea traficului transfrontalier de mărfuri și face apel către transportatori să manifeste spirit de înțelegere”, mai spune autoritatea.
În perioada 1 iunie – 20 iulie, peste 43.000 de tone de cereale ucrainene au tranzitat teritoriul R. Moldova.
