*Ana și-a dorit să devină mamă timp de 14 ani și, după o procedură FIV, a rămas însărcinată cu gemeni, anul trecut.
(*La cererea ei, nu am folosit numele real al Anei.)
„A fost un succes din prima încercare, mai ales când ni s-a spus că vom avea doi copii. Toate au fost bune și frumoase până în săptămâna a 27-a de sarcină, când mi-a crescut tensiunea arterială până la 140/90. Medicii de la clinica care îmi monitoriza sarcina m-au trimis acasă și, până în seară, am ajuns la spital cu tensiunea 160/100. Am fost internată pe 1 martie 2023 și eram ținută sub supraveghere pentru a păstra sarcina până la termenul de 32 de săptămâni. Tensiunea ridicată a afectat unul dintre copii, băiețelul. A făcut hipoxie fetală și rămânea în urmă cu creșterea”, povestește Ana.
După ce s-au reunit într-un consiliu, medicii au hotărât să facă operație cezariană, pentru a salva viața mamei.
„Erau mai multe ipoteze: fie moare un copil, fie decedăm toți trei. Așa am născut pe 27 martie. Primul șoc a fost să-i văd atât de mici, unul de 1.280 de grame și altul de 976 de grame, deși medicii spuseseră că vor cântări ambii peste un kilogram. Au fost duși la terapie intensivă, fetița - cu mască de oxigen și băiatul - la ventilare mecanică. Al doilea șoc a fost când i-am văzut îmbrățișați de cabluri și nu de brațele mele”, își amintește femeia.
După o săptămână la terapie intensivă, fetița începuse să respire singură și a fost transferată în salonul mamei, iar băiețelul a fost trecut la masca de oxigen.
Băiatul dumneavoastră este în stare gravă, nu are șanse de supraviețuire
„Aveam picioarele umflate și ochii înfundați în orbite, dar atunci nu contam eu, toată grija era pentru bebeluși. Era greu să hrănesc fetița la un etaj și apoi să alerg la băiat la alt etaj. În seara de 20 aprilie, am coborât la băiat și am avut alt șoc. Starea lui se înrăutățise și a fost intubat. Medicul de gardă mi-a spus: «Băiatul dumneavoastră este în stare gravă, nu are șanse de supraviețuire. Puteți să vă luați rămas bun». Cuvintele au venit ca un cuțit în inimă”, mărturisește Ana, care nu a depășit nici acum acest moment dureros din maternitate.
Fetița a fost cea care a salvat-o de la o depresie puternică, spune femeia, care nu a putut nici măcar participa la funeraliile băiatului. Certificatul de deces arăta că el a fost răpus de insuficiență poliorganică, enterocolită și pneumonie congenitală.
„Hipoxia i-a afectat toate organele. Nu știu de ce am ajuns în acel punct. Am avut pachet de monitorizare gemelară și totul decurgea bine. Un nou-născut prematur cu masa de 976 de grame trăiește, dacă nu are alte complicații și noi ne-am gândit că va trăi, dar nu a fost să fie. E greu când îți pierzi copilul, indiferent din ce cauză și la ce vârstă. Pierderea unui copil te marchează pe viață. Bebelușii mei au fost copii foarte doriți și așteptați”, își încheie povestea femeia.
De ce mor copiii sub 5 ani și ce e de făcut?
În 2022, în R. Moldova erau aproape 173.000 de copii de până la 5 ani, circa 23.500 dintre aceștia aveau vârsta de până la un an.
Tot anul trecut, au murit 175 de copii, dintre care 93% aveau mai puțin de un an. Aproape 40% din ei au decedat din cauza afecțiunilor din perioada perinatală (legată de naștere): diverse patologii, infecții intrauterine, prematuritate cu diferite complicații. Un indicator alarmant, spun specialiștii.
Peste 35% au decedat din cauza malformațiilor congenitale. Ceilalți, din cauza bolilor aparatului respirator, traumelor, intoxicațiilor sau altor factori externi.
...numărul copiilor de până la un an este în descreștere
„În general, în R. Moldova, numărul copiilor de până la un an este în descreștere. Din acest considerent, și rata mortalității copiilor de vârstă 0-5 ani, raportată la numărul de copii, este mai mare”, explică șefa departamentului pediatrie de la Universitatea de Medicină și vice-directoare pentru cercetare, transfer tehnologic și inovații a Institutului Mamei și Copilului, Ninel Revenco.
Ea consideră că, pentru a reduce rata mortalității copiilor de până la 5 ani, medicii ar trebui să ducă o evidență mai strictă a gravidelor, în special, a celor cu factori de risc și cu maladii cronice, ca să fie depistate la timp malformațiile congenitale sau patologiile ereditare ale fătului.
De asemenea, în opinia ei, ar trebui să fie îmbunătățite serviciile medicale pentru copiii care se nasc prematur ori cu malformații congenitale.
„Ar trebui să fortificăm chirurgia neonatală și îngrijirea copiilor cu malformații congenitale post operator, reabilitarea lor. Este necesar să sporim serviciul de pregătire al familiei, transportarea rapidă a femeilor care nasc înainte de termen spre centrele perinatale și consilierea gravidelor, mai ales, a celor care au o sarcină patologică”, explică profesorul universitar.
Articol de Silvia Rotaru
