Majoritatea parlamentară din R. Moldova este formată din deputații PSRM (socialiști) ai lui Igor Dodon, și cei ai Partidului Șor, care reprezintă interesele populației rusofone. Cel din urmă a fost întemeiat de fugarul Ilan Șor, fost primar al Orheiului, condamnat în primă instanță la peste șapte ani de închisoare pentru „furtul miliardului” din Banca de Economii a Republicii Moldova.
Șor a fugit din țară în iunie 2019, odată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, sub presiunea dosarului privind frauda bancară de un miliard de dolari din economiile populației, care reprezintă 12% din produsul intern brut (PIB) al Moldovei. Reținut în mai 2015, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță, în mai 2017, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.
Coaliția „ȘorDon” ar avea ca obiectiv, spun analiștii, destabilizarea Moldovei, având ca țintă finală federalizarea ei, pentru a o face mai ușor de exploatat financiar din interior, de rețelele de contrabandă controlate de Șor, Plahotniuc, iar acum de Dodon.
Celălalt scop ar fi menținerea țării sub controlul Moscovei, de sub puterea căreia încearcă să se elibereze din decembrie 1991 încoace, odată cu desființarea URSS.
Miza preluării Serviciului de Informații și Securitate
De ce este importantă preluarea controlului asupra SIS?
„Pentru că Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, iar Igor Dodon se teme ca dracu de tămâie ca Maia Sandu să nu afle cum Igor Dodon a preluat schemele de contrabandă de la Plahotniuc și le-a reactivat după noiembrie 2019 atunci când a dat jos guvernul Maiei Sandu și a votat acel guvern, care este și astăzi, condus de Ion Chicu, împreună cu democrații. De atunci contrabanda cu țigări în special, inclusiv peste Prut, în România, a înflorit”, a explicat pentru Europa Liberă jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent al Deutsche Welle în Republica Moldova.
În afară de plimbarea serviciului de securitate, devenită deja o obișnuință, de la președinție la parlament sau invers, după cum o dictează interesele lui Igor Dodon, au mai fost adoptate alte patru legi, care pun în pericol stabilitatea și independența Republicii Moldova, „legi extrem de toxice”, după cum le numește Igor Munteanu, președintele Comisiei de control a finanțelor publice, deputat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
„(...) este clar că această majoritate încropită de nevoie între PSRM și această formațiune fluidă, care se numește „Pentru Moldova” și grupul Șor, contează în acest moment pe un fel de lovitură de stat. Pentru că într-o singură zi au fost votate în prima lectură o serie de legi extrem de toxice, care nu au avizele guvernului, nu au avizele ministerelor de specialitate și, evident, nu întrunesc acordul și nu întrunesc un consens nici măcar în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul Republicii Moldova”, spune Igor Munteanu în interviul acordat Europei Libere.
Cinci proiecte care dau Moldova pe mâna contrabandei și a Moscovei
Înainte ca majoritatea controlată de socialiști să treacă serviciul de informații în subordinea parlamentului, unde a fost și înainte ca Igor Dodon să fie președinte al țării, câteva mii de persoane s-au adunat joi în fața Parlamentului din Republica Moldova pentru a protesta față de modificarea socialiștilor.
La pachet au mai fost adoptate proiectul care conferă limbii ruse statut special, cel care anulează articolele din Codul audivizual împotriva propagandei ruse pe teritoriul Republicii Moldova și un proiect care oferă garanții suplimentare Autonomiei Găgăuze, cunoscut ca un proiect de suflet al lui Igor Dodon.
Despre acest ultim proiect, vicepreşedintele parlamentului Aleksandru Slusari, liderul grupului parlamentar al Platformei DA, a spus că reprezintă un pericol de federalizare a Republicii Moldova. Acestor proiecte li s-au adăugat și pachetul de legi ale bugetului.
Igor Munteanu spune că miza atacului dat joi în parlamentul moldovean ar fi dată de fapt de adoptarea legilor bugetului de stat, a politicii bugetar-fiscale și a celor pentru asigurarea medicală și pentru protecția social, sub camuflajul și larma făcută de adoptarea pe repede înainte a legilor de federalizare.
„În acest fel, socialiștii au dorit să insereze în agenda pentru aceste zile niște legi toxice, care să concentreze toată atenția pe chestiuni simbolice, pe federalizare, pe limba de stat, oarecum concurentă cu limba rusă, pentru ca să-și permită să adopte, fără niciun fel de îndoieli, cele patru bugete, de fapt, trei bugete și politica bugetar-fiscală, în condiții în care să nu li se pună întrebări suplimentare”, explică deputatul DA, președinte al Comisiei de control a finanțelor publice.
Proiectele „nu au avizele guvernului, nu au avizele ministerelor de specialitate și, evident, nu întrunesc acordul și nu întrunesc un consens nici măcar în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul Republicii Moldova”, spune Munteanu.
Despre proiectul legat de politica bugetar-fiscală pentru 2021, promovat în parlament chiar de guvernul controlat de Dodon și condus de Ion Chicu, fostul său consilier, jurnalistul Vitalie Călugăreanu a explicat pentru Europa Liberă că este „doldora de portițe deschise pentru scheme de contrabandă și abuzuri” și că asigură „pârtii pentru a fura această țară în perioada mandatului Maiei Sandu”.
Proiectul a cărui adoptare a fost, de departe, „cea mai râvnită” este cel care privește trecerea SIS în subordinea parlamentului, „pentru că acolo este adunată toată informația despre schemele negre prin care ei își alimentau caracatița pe care ei au construit-o, ca stat în stat”, spune jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Federalizarea, o portiță de ieșire pentru Dodon
Cât privește garanțiile oferite Autonomiei Găgăuze, pentru Călugăreanu lucrurile sunt simple.
„Ei au văzut că la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie Igor Dodon a obținut (în Autonomia Găgăuză - n.r.) peste 90% din voturi și a zis că el este Dumnezeu acolo și atunci au oferit niște drepturi extrem de periculoase pentru acea regiune cu statut special creată (în 1994 – n.r.) în interiorul Republicii Moldova, în sudul ei (...). Ceea ce a făcut Parlamentul joi a fost să le dea împuterniciri noi autorităților locale din Autonomia Găgăuză, ceea ce este foarte periculos, pentru că ne vom pomeni cu cei din Transnistria că vor și ei tot felul de garanții. Ne vom pomeni și cu bulgarii de la Taraclia că vor și ei autonomie și niște drepturi speciale. Și, atunci, ce facem cu Moldova? O federalizăm. Exact ce au vrut rușii în anul 2003, atunci când Putin era deja în avion, iar Vladimir Voronin, președintele de atunci al Republicii Moldova s-a răzgândit și l-a anunțat pe Putin să nu mai vină că el nu semnează planul de federalizare”, explică Vitalie Călugăreanu.
Jurnalistul se referă la federalizarea propusă de Moscova în 2003, care presupunea transformarea țării într-o republică federală cu un „Senat” în care moldovenii și separatiștii ar fi avut reprezentare egală. De asemenea, trupele ruse de ocupație ar fi urmat să staționeze pe teritoriul țării până în 2023. Președintele de atunci al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin, a respins planul în ultimul moment, în timp ce Putin era deja în avion și venea în Moldova să-l semneze.
Autorul proiectului de federalizare era Dmitri Kozak, reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Moldova. Dmitri Kozak a coordonat campania pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 2004. Ca și Putin, Kozak provine din serviciile secrete, începându-și cariera în anii '70 în GRU (serviciul de informații al armatei). Kozak a fost responsabil de proiectul de desprindere a Crimeei de Ucraina.
Sărind peste procedura parlamentară, fără dezbateri, în timp ce se stropeau cu apă și se îmbrânceau, iar deputatul Vlad Bătrâncea (PSRM) vorbea la microfon și supunea texte la vot pe repede înainte, cu încălcarea oricărei proceduri, în doar trei minute, alianța din parlament a oferit, de asemenea, statut special limbii ruse, relatează jurnalistul.
„Ca să înțelegeți stupiditatea a ceea ce s-a întâmplat joi în parlament, dincolo de faptul că nu au avut nici măcar avizul propriului guvern (condus de fostul consilier al lui Igor Dodon – n.r.), obligatoriu în cazul proiectului care privește SIS, acest proiect de lege nu a trecut nici măcar prin comisia parlamentară pentru securitatea statului. L-au depus la parlament cu câteva ore înainte să vină deputații în sala de ședințe, l-au înregistrat la Biroul Permanent, l-au pus pe ordinea de zi și l-au și adoptat (...). Probabil au văzut că se strânge funia la gât și individul (Igor Dodon -n.r.) încearcă cumva să-și salveze viitorul făcând tot ce poate pentru a avantaja interesele Federației Ruse în Republica Moldova ca să-și facă o portiță de ieșire în eventualitatea în care va ajunge pe mâna procurorilor”, spune Vitalie Călugăreanu.
Al cincilea proiect este legat de anularea legii împotriva propagandei, care privește câteva articole din Codul Audiovizualului. Acestea au fost adoptate în 2018 de parlament, după doi ani de discuții cu societatea civilă, care a cerut să fie restricționată retransmiterea, în Republica Moldova, a programelor informativ analitice și cu caracter militar din Federația Rusă.
Pe fondul războiului hibrid declanșat în Ucraina în 2018, deputații au restricționat retransmiterea acestor emisiuni din Federația Rusă „care veneau cu foarte multă dezinformare, falsuri prin intermediul canalelor de televiziune rusești preluate de instituții de presă” din Republica Moldova și retransmise în întreaga țară.
„Sunt posturi de televiziune care au o emisiune, două, în rest iau semnal de la un canal rusesc de televiziune și-l retransmit în Republica Moldova. Aici era sport național această practică până în 2018 când deputații au adoptat restricționarea canalelor rusești. Nu puteau să retransmită în Republica Moldova buletine de știri, talk-show-uri cu tentă politică și nu puteau retransmite emisiuni cu care îndroctinează oamenii arătând puterea armată a Federației Ruse. În fiecare sâmbătă și duminică sunt programe de acest gen, militare, care erau foarte populare printre moldoveni, care-l promovau desigur pe tătuca Putin”, explică Vitalie Călugăreanu.
În asaltul de joi din parlament, aceste prevederi din Codul Audiovizual, adoptate cu eforturi întinse pe parcursul mai multor ani, au fost anulate, redeschizând astfel piața media din Republica Moldova pentru emisiuni propagandistice rusești.
„Dodon nu face altceva decât să meargă pe politica pașilor mici pentru implementarea federalizării Republicii Moldova, etapizat, ceea ce este foarte periculos”, conchide jurnalistul de dincolo de Prut.
Printre proiectele adoptate joi se află și unul care anulează vânzarea terenului din centrul Chișinăului către Ambasada SUA, care a reacționat la doar o oră de la lovitura din parlament.
Înainte ca Plahotniuc să fugă din țară, în 2019, având în subordine guvernul lui Pavel Filip, a dat o hotărâre de guvern prin care a vândut terenul stadionului republican din centrul Capitalei moldovene Ambasadei SUA la Chișinău, care s-a obligat să contruiască un cartier.
„Statele Unite regretă și critică adoptarea de astăzi a legislației de abrogare a Legii nr. 151 din 2018, ce autoriza vânzarea terenului fostului Stadion Republican către Statele Unite pentru construirea unui nou Complex al Ambasadei. Statele Unite au negociat în bună-credință cu guverne succesive ale Republicii Moldova timp de peste un deceniu achiziția terenului. Această abrogare încalcă un acord bilateral obligatoriu, încalcă dreptul internațional și afectează negativ relațiile dintre SUA și Republica Moldova”, a reacționat Ambasada SUA în Republica Moldova.
Este vorba de o investiție de peste 250 de milioane de dolari pentru construirea sediului ambasadei, de crearea a sute de locuri de muncă, de sprijinirea afacerilor locale și de revitalizarea economiei Chișinăului, explică ambasada care oferă și o prezentare video care explică pe larg în ce constă investiția sa.
Maia Sandu, chemare la protest
Imediat după adoptarea legilor controversate, Maia Sandu a chemat la un nou protest duminică, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a cere demisia Parlamentului și a Guvernului și pentru a manifesta „față de fărădelegile care au loc”.
„Când Parlamentul se întoarce împotriva oamenilor, acest Parlament trebuie dat jos”, a spus președintele ales.
Ea a anunțat că vor fi depuse la Curtea Constituțională sesizări de abrogare a legilor votate joi în parlament.
În timp ce opoziția protesta în plen, suporterii Maiei Sandu demonstrau în stradă, în fața parlamentului.
Maia Sandu i-a îndemnat pe oameni să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii” și a vorbit despre episodul de joi, din parlament, ca despre „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”, cu referire evidentă la Igor Dodon.
Igor Dodon s-a referit la prestația opoziției în parlament ca la un „spectacol de instabilitate, haos și ură” și le-a recomandat oponenților, dacă nu le place guvernul Chicu, condus de un fost consilier de-al său, să inițieze demiterea acestuia, să îl dea jos, să aleagă un alt prim-ministru sau să organizeze alegeri parlamentare anticipate.
Proiectele au fost atacate deja vineri la Curtea Constituțională de Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul Maiei Sandu.
El a făcut câte două sesizări pe fiecare proiect, cerând în primul rând suspendarea acțiunii legilor votate joi, pentru ca acestea să nu producă efecte juridice până la pronunțarea pe fond a Curții.
Reacția Occidentului și a României
Situația din Republica Moldova nu a scăpat atenției Comisiei Europene care a reacționat prin vocea lui Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei de afaceri externe și securitate politică.
El s-a referit la proiectele depuse „într-o manieră pripită și netransparentă” menite să limiteze puterea prezidențială.
„Votarea a avut loc într-un mod care nu respectă procedurile parlamentare necesare. Mai mult, votarea a fost susținută de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014. Acest lucru prezintă, de asemenea, riscul ca legislația să poată servi intereselor particulare”, atrage atenția Peter Stano.
El a spus că orice modificare cu privire la atribuțiile președintelui, abia ales, este esențial „să respecte procedurile necesare, prevăzute legal, inclusiv în ce privește controlul democratic.”
„Uniunea Europeană se așteaptă ca toți factorii de decizie din Republica Moldova, o țară asociată UE, să respecte statul de drept și să garanteze democrația, în conformitate cu așteptările poporului și principiile esențiale ale ambițiosului nostru Acord de Asociere UE - Republica Moldova. Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne axat pe oferirea de beneficii tangibile cetățenilor Republicii Moldova”, a spus Peter Stano.
Momentul a fost marcat și de fostul președinte al României, Traian Băsescu.
„Sub bagheta lui Igor Dodon, pe 3 decembrie 2020, la Chişinău s-a produs o adevărată lovitură de stat parlamentară. Bătut măr în alegeri, Igor Dodon a decis să-şi perpetueze puterea prin majoritatea parlamentară PSRM – Partidul Shor – grupul Pentru Moldova. Fără a le pune în dezbatere, majoritatea parlamentară a adoptat o serie de legi care generează pe de o parte, dezmembrarea statului unitar iar pe de altă parte asigură re-rusificarea ţării”, spune Traian Băsescu.
El spune că deciziile luate joi în parlament cu privire la SIS, la anularea legii antipropagandă, la revenirea la limba rusă ca limbă de comunicare interetnică și la dreptul de veto primit de Autonomia Găgăuză asupra legilor care o afectează vor fi urmate de schimbări în toate instituţiile statului aflate sub control parlamentar sau care vor intra sub acesta prin legile nou adoptate: Consiliul Audiovizualului, Banca Naţională a Moldovei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Autoritatea Naţională de Integritate, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energie; Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiilor, Consiliul Concurenţei, Serviciul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat vineri legea votată de majoritatea pro-rusă din parlamentul Republicii Moldova prin care serviciul de informații trece din subordinea președinției în cea a legislativului.
„România condamnă modul netransparent și contrar practicilor democratice în care au acționat, la 3 decembrie 2020, în Parlamentul Republicii Moldova, PSRM și Platforma ,,Pentru Moldova’’, care include Partidul Șor, ignorând flagrant votul masiv exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020”, transmite MAE.
În plus, MAE spune că „rapiditatea cu care au fost adoptate în Parlamentul de la Chișinău modificări de o amploare semnificativă și cu un impact major asupra funcționării instituțiilor statului, fără transparență decizională și consultare publică, fără respectarea procedurilor parlamentare în vigoare, afectează grav statul de drept și funcționarea sistemului democratic din Republica Moldova.”
„Modul în care au acționat aceste forțe politice este cu atât mai grav cu cât, în mod clar, scopul direct urmărit a fost limitarea atribuțiilor funcției prezidențiale, pe care candidatul susținut de PSRM a pierdut-o în mod categoric și democratic la alegerile prezidențiale”, se mai spune în comunicatul MAE.
Dragoș Tudorache, raportor pentru Republica Moldova al Parlamentului European, a explicat pentru Europa Liberă că singurele instrumente prin care Parlamentul European poate interveni sunt cele de dialog politic în care PE este angajat ca parte a acordului de asociere cu Moldova.
El a spus că în acest moment există o nouă agendă de asociere în care se așteaptă „reforme asumate” din partea Republicii Moldova. Ce s-a votat în parlament joi va face parte din acest dialog, dar „instrumente hard de intervenție pe ce anume votează sau nu Parlamentul Moldovei în mod direct nu avem decât dacă ele ajung să fie condiționalități într-un nou acord de parteneriat sau în viitoarea structură a sprijinului macrofinanciar”, spune Dragoș Tudorache. El s-a referit la momentul de joi ca al unui „parlament delegitimat care vrea să își impună o voință politică străină de voința electoratului și a societății!”
„E o rețetă otrăvită pe care am văzut-o din păcate și în România pesedistă, așa cum am văzut-o și în alte colțuri de lume. Iar în ultimele zile o vedem la Chișinău. Dodon și majoritatea parlamentară din jurul său încearcă să împingă Moldova, instituțiile sale, pe alt drum decât cel ales de poporul moldovean, prin vot. Dodon trebuie să se oprească, să asigure tranziția puterii prezidențiale către noul președinte, Maia Sandu, care apoi are toată legitimitatea de a pregăti alegerile anticipate atât de necesare pentru o democrație sănătoasă în Republica Moldova”, spune Dragoș Tudorache.
Facebook Forum