Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit în ședință de urgență la solicitarea Statelor Unite pentru a discuta situația din Iran, pe fondul protestelor de amploare reprimate violent de autoritățile de la Teheran. Întâlnirea, desfășurată pe 15 ianuarie, a avut ca scop „clarificarea situației din Iran”, în contextul acuzațiilor aduse Iranului că ar executa protestatari fără proces, scrie RFE/RL.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că Washingtonul susține protestatarii iranieni și că președintele Donald Trump „a clarificat că toate opțiunile sunt pe masă pentru a opri masacrul”.
El a respins afirmațiile autorităților de la Teheran potrivit cărora protestele ar fi rezultatul unui complot străin și a susținut că regimul iranian promovează aceste narațiuni „din cauza puterii poporului iranian în stradă”.
„Regimul este mai slab ca niciodată. Sunt speriați de propriul lor popor”, a spus Waltz.
Amnesty International a cerut, la rândul său, o ședință urgentă a Consiliului de Securitate pentru a preveni „alte ucideri în Iran”, avertizând asupra unei campanii de execuții extrajudiciare la o scară fără precedent și subliniind necesitatea unei acțiuni diplomatice globale coordonate.
Potrivit organizației Iran Human Rights (IHRNGO), cu sediul la Oslo, până la 14 ianuarie au fost confirmate 3.428 de decese în rândul protestatarilor.
De cealaltă parte, grupul american HRANA a confirmat 2.615 cazuri. Ambele organizații avertizează că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare, din cauza întreruperilor masive ale comunicațiilor și a blocării internetului.
Compania NetBlocks a anunțat că întreruperea aproape totală a internetului în Iran a atins aproximativ o săptămână.
În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat că deține informații potrivit cărora Iranul ar fi încetat executarea protestatarilor.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că până la 800 de execuții programate pentru 14 ianuarie ar fi fost oprite.
Ea a precizat că Trump a avertizat regimul iranian asupra unor „consecințe grave” în cazul continuării uciderilor și că administrația americană monitorizează îndeaproape evoluțiile.
Autoritățile iraniene resping acuzațiile și atribuie violențele unor presupuse comploturi externe.
Ministrul Apărării de la Teheran, Aziz Nasirzadeh, a susținut că unii protestatari ar fi fost expuși la „droguri industriale” și că o parte dintre decese ar fi survenit din cauza consumului excesiv de substanțe.
El a afirmat că majoritatea victimelor ar fi murit în urma înjunghierilor, strangulărilor sau loviturilor la cap. Președintele Masud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi au invocat, fără a furniza dovezi, metode asociate grupării Statul Islamic.
Aceste afirmații sunt contrazise de numeroase înregistrări video verificate de presă internațională, care arată forțe de securitate trăgând asupra protestatarilor, precum și de imagini post-mortem ce indică răni prin împușcare.
Activitate intensă la nivel diplomatic
Pe plan diplomatic, Uniunea Europeană analizează extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv împotriva oficialilor considerați responsabili pentru „atrocități”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sancțiunile „slăbesc regimul” și că populația iraniană care luptă pentru schimbare are „sprijinul deplin” al UE.
În paralel, patru state arabe – Arabia Saudită, Qatar, Oman și Egipt – au desfășurat demersuri diplomatice intense cu Washingtonul și Teheranul pentru a preveni o escaladare militară.
Potrivit Reuters, oficiali din Golf au avertizat că un conflict deschis ar avea consecințe grave de securitate și economice pentru toată regiunea.
Avocați din mai multe țări au cerut intervenția ONU în baza principiului „Responsabilității de a Proteja” (R2P).
O scrisoare semnată de 60 de avocați din Iran și din diaspora a fost transmisă secretarului general al ONU, iar rețeaua de avocați 1Kalemah a calificat uciderile protestatarilor drept „crime împotriva umanității”.
Departamentul de Stat al SUA a acuzat Iranul că a folosit drone militare pentru a monitoriza protestatarii și a facilita arestări.
„Regimul vede cetățenii iranieni ca pe combatanți inamici și poartă război împotriva lor”, se arată într-un mesaj publicat pe 15 ianuarie.
Analiștii descriu mișcarea drept o „revoluție socială” împotriva conducerii clericale, în condițiile în care protestele au izbucnit pe fondul unei crize economice acute.
Iranienii au ieșit pe străzi nemulțumiți de creșterile accentuate de prețuri, inflație ridicată și deprecierea monedei naționale.
Manifestațiile s-au extins rapid în mai multe orașe și sunt descrise de observatori drept cea mai gravă amenințare la adresa regimului islamic din ultimii ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
