Opt bebeluși se nasc, în medie, anual, într-o sat cu 1.000 de locuitori din România. La oraș, se naște unul pe an în fiecare bloc de 12 etaje. Părinții vor mai puțini copii decât în trecut, femeile devin mame la vârste din ce în ce mai înaintate, iar politicile publice pro-natalitate sunt cvasi-inexistente în România. Cum va arăta generația următoare?

Comuna Lăpușata este situată în inima județului Vâlcea, la 50 de kilometri de cel mai apropiat oraș, Râmnicu Vâlcea. În cele cinci sate ale comunei locuiesc 1.946 de persoane, majoritatea bătrâni sau persoane de vârsta a doua.

Cei tineri, adică cei care nu s-au mutat încă la oraș, trăiesc din munca sezonieră de câteva luni în străinătate. Bărbații pleacă la pește în Norvegia, în timp ce femeile la cules legume sau fructe în Germania.

Dintre cei aproape 2.500 de nou-născuți înregistrați anul trecut în întregul județ Vâlcea, numai unul figurează în registrul de stare civilă din Lăpușata. Comuna mai are în jur de 150 de copii la școală, cam cât se nășteau în trei ani înainte de 1989. Numai în anul 1989, în Lăpușata au fost înregistrate 58 de nașteri. Mai în urmă, în 1948, media nașterilor era și mai mare, aproape de 70 de nou-născuți pe an.

Comuna vâlceană nu este nici pe departe singura din țară în care natalitatea s-a prăbușit în ultimele decenii. Dincolo de satele în care nu s-a mai născut un copil de ani întregi, există comune întregi, cu primării și structuri birocratice aferente, care înregistrează nașteri ce pot fi numărate pe degetele de la o mână.

Sate fără bebeluși

Doar în județul Vâlcea, alte 21 de comune au înregistrat sub 10 nașteri anul trecut. În Stănești și Nicolae Bălcescu s-au născut câte doi bebeluși, în Runcu, Boișoara și Popești câte trei, iar în Mădulari patru.

Primarul din Lăpușata vorbește de o problemă generală a satului românesc. Lipsa de oportunități pentru cei tineri, faptul că aceștia vor mai puțini copii decât părinții lor sau că aleg să plece în străinătate.

„În Lăpușata, nemaifiind locuri de muncă, au plecat toți. Majoritatea tinerilor către oraș. Care rămân se duc cu contractele alea de 4-5 luni pe la pește, prin Anglia – la construcții, sau în Spania. Femeile la fel, cu agricultura. E aceeași problemă ca în toate satele, cea a locurilor de muncă”, spune primarul Nicolae Joița.

Lăpușata nu este singura comună cu un singur copil născut în 2020. În județul Caraș-Severin, de exemplu, a fost emis în 2020 un singur certificat de naștere: în comuna Cărbunari. În Garnic, Goruja sau Mehadica s-au născut anul trecut câte trei copii. În județul Teleorman, s-au născut doi copii în Slobozia Mândra și trei în Stejaru.

Situații identice găsim în întreaga țară.

Scăderi în toate județele

Vâlcea, Caraș-Severin și Teleorman au avut anul trecut cele mai puține nașteri la mia de locuitori din România, între 6,1 și 6,3. Scăderea natalității, raportat la datele din 1990, este întâlnită însă, fără excepție, în toate regiunile țării.

În 1990, 314.746 de bebeluși se nășteau în România. După trei decenii, în 2020, cifra aproape s-a înjumătățit: 178.609.

Cifre relativ egale cu cele de acum 30 de ani întâlnim doar în București, care avea o rată a natalității de 10,5 în 1990 și de 9,1 în 2020.

Județul Ilfov - cea mai dezvoltată zonă a țării – are astăzi și a doua cea mai bună rată a natalității din țară: 9,8 de bebeluși născuți la mia de locuitor. Pe primul loc se situează Suceava (9,9). Urmează Bistrița-Năsăud (9,3), Covasna și Mureș (9,2), Iași și Brașov (9,1).

La coadă, pe lângă cele trei județe deja enumerate, mai găsit Brăila, Gorj, Mehedinți, Olt sau Hunedoara.

Câteva explicații

Imaginați-vă tânăr/ă. Aveți între 20 și 34 de ani însă nu aveți un loc de muncă, nu mergeți la școală și nu urmați niciun curs de pregătire. Vă duceți viața de pe o zi pe alta, dependent de veniturile familiei și vă macină perspectiva unui viitor în care nu se întrezărește niciunde bunăstarea.

E situația a 1 din 5 români de această vârstă.

Specialiștii îi numesc NEETs (n.r. young people neither in employment, nor in education or training), iar datele Eurostat pentru 2020 ne arată că în România femeile NEETs reprezintă 29,2%, pe când bărbații NEETs 11,7%.

„Dacă nu ai școală, nici loc de muncă, ce să mai vorbim despre întemeierea unei familii sau maternitate?! Apoi, statul să se mai uite și la rata sărăciei care, în România, afectează cel mai mult tinerii: 30,8% la tineri, față de 23,8% la nivel general.

Ca să dai naștere la copii, de dorit după ce ai o familie, avem nevoie de educație și de locuri de muncă. Statul trebuie să (re)aducă tineretul la școală, profesională, în sistem dual, la facultate, și să demareze politici active de ocupare a forței de muncă”, e de părere sociologul Ciprian Iftimoaei, doctor în Știinţe Politice al Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi.

Într-un interviu acordat Europa Liberă pe tema natalității în scădere din România, Iftimoaei arată că situația economică nu este singura cauza a scăderii natalității. Un alt motiv important este reprezentat și de modificarea stilului de viață al tinerilor în ultimele decenii.

„Tinerii amână căsătoria și decizia de a avea copii deoarece sunt tot mai preocupați de locul de muncă, câștiguri, profesie, carieră, petrecerea timpului liber. Întemeierea unei familii, nașterea și creșterea copiilor nu se mai află printre prioritățile tinerilor”, arată specialistul.

Vârsta medie când devenim părinți

Sociologul atrage însă atenția că valorizarea ratelor de natalitate dinainte de 1989 nu este deloc indicată: în anii dictatorii Ceaușescu, natalitatea a fost un fenomen forțat în România comunistă. Pe de altă parte, sociologul Ciprian Iftimoaei avertizează că cifrele actuale nu sunt numai scăzute, dar sunt marcate de un fenomen dramatic: cel al mamelor minore. Între statele Uniunii Europene, România are cele mai multe mame minore, în jur de 20.000 pe an. Una din cinci nașteri cu mame adolescente din UE are loc în România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, vârsta medie a mamei la prima naștere în România a fost în 2020 de 27,5 ani. Spre comparație, în anul 1990, în medie, o mamă avea prima naștere la vârsta de 22,3 ani.

„Această creștere de cinci ani a vârstei medii a mamei la prima naștere confirmă ceea ce am spus mai sus: modificarea valorilor, priorităților, stilurilor de viață ale tinerilor. Vă propun să corelăm acest indicator demografic și cu vârsta medie a femeilor la prima căsătorie”, mai subliniază specialistul ieșean.

Potrivit acestuia, în 2020, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 30,8 ani, față de 27,5 ani la prima naștere. Iar acest decalaj între vârsta medie la prima căsătorie și vârsta medie la prima naștere arată că tot mai mulți copii se nasc în afara căsătoriei.

Diferențe apar și în funcție de mediul de rezidență. În mediul urban, vârsta medie a primei nașteri a fost în 2020 de 29,1 ani, în timp ce la sate de 25,1 ani.

„Căsătoria și nașterea sunt amânate mai ales în mediul urban deoarece, aici, tinerele femei preferă să prelungească perioada de școlarizare, urmând forme de pregătire specifice nivelului de educație terțiar: licență, master, doctorat, postdoctoral”, conchide specialistul ieșean.