Soldații din cadrul GOTR au efectuat exerciții militare la finele lunii ianuarie, când tensiunile dintre Rusia și Occident creșteau în intensitate din cauza forțelor armate mobilizate de ruși la granița cu Ucraina.
Acțiunea a stârnit revoltă din partea guvernului pro-occidental de la Chișinău, care a cerut Rusiei să își retragă forțele de pe teritoriul Republicii Moldova și a catalogat exercițiile militare ca fiind „ilegale”.
„Suntem pentru continuarea dialogului, dar pornim de la faptul că prezenţa trupelor ruseşti pe teritoriul nostru contravine obligaţiilor internaţionale ale Federaţiei Ruse şi legislaţiei noastre naţionale”, a declarat Nicu Popescu, ministrul de Externe moldovean, într-o conferință de presă de la finele lunii ianuarie.
Mesajul a fost transmis, mai apoi, și de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceasta a îndemnat cetățenii să fie foarte atenți la posibile acte de dezinformare referitoare la regiunea Transnistria.
„Noi suntem o țară pașnică și ne dorim foarte mult ca să ne fie respectat dreptul la pace. Noi nu reprezentăm niciun pericol”, spunea Maia Sandu, pe 25 ianuarie.
O hartă care arată amplasarea trupelor rusești din apropierea graniței cu Ucraina relevă că cele mai apropiate unități de cea din Transnistria sunt în regiunea Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Despre GOTR, pe scurt
În jur de 2.000 de militari are Kremlinul în inima regiunii separatiste din Republica Moldova, o zonă etnică extrem de complicată nu doar pentru geografia țării, ci mai ales pentru drumul pro-european pe care și-a propus noul Guvern de la Chișinău să meargă.
1.500 de militarii ruși din Transnistria fac parte din GORT. Aceasta este urmașa Armatei a 14-a de gardă sovietică/rusă, o structură creată în 1956 și care a fost implicată în războiul din Transnistria, ce a dus la apariția așa-zisei „Republici Moldovenești Nistrene”.
Pe lângă militarii din cadrul GOTR, în Transnistria se mai află militari ruși și în cadrul unor așa-numite trupe de menținere a păcii. Terminologia aparține Kremlinului, iar aceste trupe au fost trimise în Transnistria la începutul anilor ’90 pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor din regiune.
În fapt, aceste trupe, din care fac parte în prezent în jur 500 de militari, au luptat împotriva Republicii Moldova în războiul ruso-moldovenesc din anii ’90, de pe Nistru.
Una dintre cele mai importante poziționări anti-Rusia ale Maiei Sandu de când a devenit președinte a Republicii Moldova a fost tocmai solicitarea ca Rusia să își retragă militarii din Transnistria. Despre misiunea de pace din Transnistria, Guvernul de la Chișinău cere înlocuirea acesteia cu o misiune civilă internațională.
Pericolul depozitului militar de la Cobasna
Discursul Maiei Sandu a fost susținut pe 22 septembrie 2021, la Adunarea Generală a ONU.
„În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.”
Depozitele de la Cobasna, invocate de Maia Sandu în discursul din septembrie, sunt, în fapt, pretextul pentru care GORT nu au părăsit încă Transnistria.
La Cobasna sunt stocate aproximativ 20.000 de tone de arme și muniții ce au ajuns în Transnistria după retragerea trupelor sovietice din Republica Democrată Germană, Cehoslovacia și alte state controlate de regimul sovietic.
Potrivit zonadesecuritate.md, „o eventuală explozie a acestor depozite care nu pot fi transportate, ar provoca un dezastru ecologic și uman”.
Soldații ruși al căror rol este, teoretic, de a păzi depozitele de la Cobasna nu se rezumă doar la asta, însă, spun analiștii.
„Transnistria are o proprie așa-numită armată. Iar militarii ruși, ignorând Acordul de încetare a focului din 1992, organizează cu regularitate exerciții militare comune cu transnistrenii. Asta, chiar dacă atunci când au rămas pe Nistru, se discuta doar despre faptul că ei vor păzi depozitul de armament de la Cobasna și că vor avea o poziție complet neutră” a declarat pentru Europa Liberă Moldova Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele Consiliului pentru politică externă de la Kiev.
Analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a precizat și el serviciului din Republica Moldova al Europei Libere că situația din Transnistria este una foarte complicată, iar prezența rusească de acolo nu face decât să complice și mai mult lucrurile.
„Transnistria insistă că este stat independent, Federația Rusă insistă că este negociator și mediator pentru că are nevoie nu doar de Transnistria, ci și de întreg teritoriul ex-sovietic. Iar autoritățile moldovene se conduc de prevederile constituționale care spun că Republica Moldova este un stat unitar, integru, în hotarele anului 1990 și poate oferi Transnistriei doar ceea ce este prevăzut de Constituție, nimic mai mult, și de legea din 22 iulie 2005 pe care a propus-o și a votat-o partidul lui Vladimir Voronin”, a spus expertul pentru sursa citată.
Avertismentul SUA
Departamentul de stat al SUA i-a îndemnat pe cetățenii americani să nu călătorească în Republica Moldova din cauza activității militare rusești „neobișnuite și îngrijorătoare” din jurul Ucrainei și a conflictului nesoluționat dintre „regiunea secesionistă Transnistria și guvernul central”, transmite Radio Europa Liberă Moldova.
„Cetățenii americani aflați în Transnistria ar trebui să plece imediat prin mijloace comerciale sau private”, se arată într-o alertă de călătorie a Departamentului de Stat, publicată marți pe pagina ambasadei SUA la Chișinău.
„Vizitatorii pot întâmpina dificultăți la punctele de control de-a lungul drumurilor care duc în și din Transnistria. Fotografierea instalațiilor militare și a forțelor de securitate este interzisă și poate duce la probleme cu autoritățile”, se arată în comunicat.
„Guvernul SUA are capacitate limitată de a oferi servicii de urgență cetățenilor americani care călătoresc în Transnistria, deoarece angajații guvernului SUA au restricții privind călătoria în zonă.”
Misiunea de pace din Transnistria
Transnistria se află într-o așa-numită zonă de securitate, care este monitorizată de militari ruși (alții decât cei din GOTR), moldoveni, dar și ai regiunii. Zona de securitate reprezintă 5% din suprafața totală a Republicii Moldova, are o lungime de 225 de kilometri și o lățime de 12-20 de kilometri.
Această zonă își are originea într-un acord de încetare a focului semnat în 1992, la Moscova, de președintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Șnegur, și fostul președinte rus Boris Elțîn, în prezența liderului separatiștilor, Igor Smirnov.
Potrivit zonadesecuritate.md, documentul prevedea încetarea imediată a focului și monitorizarea zonei de forțe de menține a păcii. Era momentul în care războiul dintre forțele separatiste din Transnistria și Republica Moldova se încheia.
Faza latentă a acestui conflict continuă, însă, și în prezent. 1.375 de militari ruși, moldoveni și trasnistrieni fac parte din misiunea de pacificare din regiune. Proporțiile sunt relativ egale.
Regimul de la Chișinău a cerut, în ultimii ani, schimbarea formatului misiunii de pace din Transnistria și în locuirea acesteia cu o misiune civilă cu mandat internațional. Tiraspolul, capitala regiunii Transnistria, dar și Federația Rusă, se împotrivesc.
