Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 63% dintre respondenți spun că este mai rea, 23,4% că este mai bună, 9,3% că este la fel, iar 4,2% nu răspund.
Realizat în plină criză politică și pe fondul scumpirilor la energie și gaze, sondajul surprinde, între-o mai mare măsură, starea de nemulțumire a oamenilor față de actuala situație, decât nostalgia față de comunism. Este o sancționare drastică a prezentului, spune pentru Europa Liberă Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research și președintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.
„Colectarea datelor s-a suprapus peste o criză sanitară, economică și, mai ales, politică. Comparativ, datele reflectă mai degrabă o nemulțumire profundă față de prezent. De fapt, e o evaluare a prezentului. E o sancționare brutală a ceea ce se întâmplă în viața politică, e un sentiment de dezamăgire și de depresie socială. După un an și jumătate de anxietate provocată de pandemie, de criza economică, în contextul unei perspective nu tocmai fericite, cu creșteri masive la utilități, nemulțumirea e profundă și, de aici, o evaluare extrem de negativă a prezentului, comparativ cu trecutul”.
Tendința de creștere a opiniei favorabile comunismului este însă vizibilă în ultimii 10-12 ani. Un sondaj din 2014, făcut tot de INSCOP arăta că un procent de 43,5% dintre respondenți consideră că situația generală e mai proastă decât în comunism. În același timp, cei care spuneau că situația de acum e, comparativ, mai bună erau mai mulți- 32,9%. Problema e că procentul tinerilor cu vârste până în 30 de ani, deci care aveau la Revoluție cel mult 5 ani, și care considerau situația mai proastă acum a ajuns la 30%.
Același sondaj arăta că 47,5% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a jucat un rol "mai degrabă pozitiv" în istoria României, iar 44,7% sunt de părere că regimul comunist a însemnat "un lucru bun pentru România".
Cauzele profunde
S-a creat de-a lungul timpului un ambient favorabil valorizării comunismului, accentuat de criza momentului, spune, pentru Europa Liberă, istoricul Dorin Dobrincu.
„Sunt mai multe cauze. Pe de o parte, e vorba de contextul pe care îl vedem, politic, social, când apar tot felul de comparații făcute la suprafață. E îngrijorătoare tendința de creștere a celor care valorizează comunismul. La televiziune, pe Facebook rulează informații care sunt false și decontextualizate, plus lipsa de educație școlară. Un alt element important este că educația celor tineri, din punct de vedere al trecutului, e făcută mai ales în familie, o fac bunicii, părinții, care sunt nostalgici, compară perioada de acum, când ei au niște ani în spate, cu aceea în care ei erau tineri, frumoși, fericiți, totul le mergea din plin. Dar e vorba și de ceea ce văd tinerii pe posturile de televiziune, unele sunt practic oficine de intoxicare, în bulele de pe facebook, populate de nostalgici, care rostologolesc un mélange de naționalism, comunism și vorbe care prind, inclusiv cele ale lui Nicu Ceaușescu: Nu o să puteți voi să văruiți câte blocuri a făcut tata . E un cumul de factori, favorizat de actualul context”, consideră istoricul.
PIB-ul României din 1989 vs PIB-ul de azi
Produsul intern brut era în anul 1989 echivalentul a 42,6 miliarde euro. Astăzi, PIB-ul a ajuns la aproximativ 200 miliarde euro, o creștere de peste cinci ori.
În anul 1989, proprietatea de stat era dominantă. Acum, capitalul public este de 17%, iar cel privat ajunge la 83%.
Dorin Dobrincu susține că oamenii nu percep în mod obiectiv prezentul, pentru că, dacă ar face o comparație între dezvoltarea economică din vremea lui Ceaușescu, nivelul de trai, PIB-ul, libertatea de mișcare de atunci și cele din prezent, „în mod obiectiv e mult mai bine acum”. Comparațiile sunt favorabile prezentului, dar mulți oameni se raportează la tinerețe, au frustrări, nemulțumiri față de problemele actuale, explică istoricul, dând exemple punctuale.
„Infrastructura, cu excepția căilor ferate, e mai bună, libertatea de mișcare, acum poți să te duci oriunde în Europa și în lume, ceea ce mulți români și fac, pe când atunci nu puteai să ieși din țară decât cu acceptul Securității, oamenii mănâncă mult mai bine, sunt mai bine îmbrăcați, sunt televizoare, frigidere și mașini de spălat în fiecare casă”.
Nostalgia față de comunism și legătura cu prezentul
În mod evident, opinia față de comunism a depins mereu de contextul prezentului. Astfel, în 2012, într-o altă criză politică generată de referendumul de demitere al fostului președinte Traian Băsescu, organizat de USL ( Alianța formată din PSD și PNL), o cercetare, publicată de Public Affairs, arăta că 53% dintre români ar prefera revenirea la sistemul comunist. Numărul era în creștere față de anul precedent, când, dintr-un sondaj CSOP la comanda Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului reieșea că doar 34% dintre români erau de părere că dispariția comunismului a fost în dauna României.
Mai e și recrudescența naționalism- comunismului acum, cu AUR, cu toată propaganda anti-UE, care valorizează comunismul și pe Ceaușescu
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, consideră că un element relevant ține de cultura politică a populației care rezonează mai bine la autoritate, la tipul de leadership autoritar, care oferă certitudini. În plus, gradul de sofisticare a societății democratice românești este insuficient dezvoltat. „E o combinație de factori culturali, economici și sociali într-o conjuctură în care s-au suprapus trei crize majore. Și ca o cireașă putrezită pe tort este iresponsabilitatea crasă a clasei politice”.
Pe de altă parte, aprecierea față de comunism bântuie nu doar țările din fostul bloc comunist, ci și Occidentul. Astfel, potrivit unui sondaj realizat în 2019 la cererea Victims of Communism Memorial Foundation, un ONG cu sediul în Washington, SUA, 36% dintre cei intervievați aprobau comunismul, cifră în creștere față de anul precent.
Generația „millennials" ar vota în proporție de 70% pentru un candidat socialist, iar 22% cred că "societatea ar fi mai bună dacă s-ar elimina ideea proprietății private".
