Din Dubai la Tel Aviv: mărturiile românilor blocați în Orientul Mijlociu

Mii de turiști români sunt blocați în țări din Orientul Mijlociu, unde mai multe state și-au închis sau au restricționat spațiul aerian.

În același timp, români stabiliți în Israel sau în alte țări din Orientul Mijlociu trăiesc zilnic sub presiunea alarmelor sau în vacarmul exploziilor din vecinătate, ca urmare a ripostelor iraniene cu rachete și drone.

Geanina Habul Haija locuiește de peste 12 ani în Amman, capitala Iordaniei. Are dublă cetățenie, română și iordaniană, și este președintă a asociației Iordaniano-Române pentru cultură.

„Atmosfera este una tensionată, iar îngrijorarea este firească. Sunt deja câteva zile de sirene, zgomot de explozii și locuințe care se zdruncină puternic, creând senzația că ne aflăm într-o zonă cu risc seismic”, povestește ea, pentru Europa Liberă.

„Mulți oameni sunt obosiți și afectați emoțional, însă încearcă să își continue activitățile zilnice cât mai normal posibil”.

Comunitatea românilor care locuiesc din Iordania numără aproximativ 6.000 de persoane, conform Ministerului de Afaceri Externe (MAE).

Iordania se numără printre țările asupra cărora Iranul a ripostat cu atacuri îndreptate spre bazele SUA. Forțele aeriene iordaniene au interceptat alte rachete, dar exploziile constante se aud în special de pe teritoriul Israelului, cu care Iordania se învecinează, explică Geanina Habul Haija.

„Distanța este mică, de la Haifa (în nordul Israelului, nr..) la Amman sunt circa 150 de kilometri în linie dreaptă, nu suntem departe de bombardamente.”

Ministerul român de Externe a actualizat alerta de călătorie pentru Iordania, la nivelul 8 din 9: evitați orice călătorie!
Același nivel a fost actualizat și pentru alte șase state: Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Oman, Arabia Saudită și Qatar.
În Iran, Israel și Palestina nivelul de alertă este în prezent 9 din 9: părăsiți imediat țara!

În Israel, alertele de pre-avertizare și alarmele care îi îndeamnă pe oameni să se refugieze în adăposturi sună constant. Majoritatea rachetelor și dronelor lansate din Iran sunt respinse de scutul Iron Dome, dar sunt și unele care trec de acest „zid”.

„Se dau pre-avertizări când sunt lansate rachete din Iran, după care se estimează zona înspre care se îndreaptă și doar acolo ne bagă în buncăre”, povestește Dragoș Nelersa, cetățean român și israelian, stabilit de peste 20 de ani în Israel.

Locuiește într-un oraș la 30 de kilometri de Tel-Aviv, unde conduce asociația scriitorilor de limbă română din Israel. După începerea războiului SUA și Israel au lansat sâmbătă dimineață, 28 februarie, un atac comun asupra Iranului, operațiune denumită Furia Epică de partea americană și Răgetul Leului, de cea israeliană.

Forțele iraniene au ripostat cu rachete și drone lansate spre Israel și alte state din Orientul Mijlociu, unde se află baze americane., mai multe state din zonă au închis sau au restricționat spațiul aerian, ducând la anularea a numeroase zboruri.

Cei mai mulți turiști români sunt în Dubai, unde oficial spațiul aerian este încă închis. Au loc totuși zboruri punctuale, de repatriere, spre unele țări, conform unor martori oculari.

Autoritățile române au lansat mai multe canale de comunicare cu românii blocați în statele afectate de conflict, dar deocamdată repatrieriAproximativ 360 de persoane, care se aflau în Israel în momentul izbucnirii războiului, au ajuns în noaptea de luni spre marți pe aeroportul Otopeni, cu două aeronave TAROM. au avut loc doar din Israel, via Egipt.

Mii de turiști, blocați în Emiratele Arabe, în special în Dubai

Potrivit ministrei de Externe, Oana Țoiu, în Emiratele Arabe Unite (în special în Dubai și Abu Dhabi) sunt circa 14.000 de români, turiști și rezidenți. Între ei se află și zeci de elevi din județele Suceava și Vrancea.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului, Andrei Țărnea, spune că există numeroși români care au zboruri programate, inclusiv în baza unor noi bilete emise de companiile aeriene, dar nu există certitudinea că acele zboruri vor fi operate, din cauza riscurilor de securitate.

Andra Mihaela Tsuchiya este cu soțul în Dubai de la început de februarie. Cei doi urmau să revină în țară acum câteva zile, la Cluj, unde sunt antreprenori în domeniul alimentar.

„Trebuia să plecăm pe 2 martie, dar zborul a fost anulat, am luat alt bilet, pentru 6 martie, dar și acela s-a anulat, tocmai ce am primit mesaj”, povestește ea, pentru Europa Liberă.

După data de 6 martie cazarea le este asigurată – conform unor politici adoptate de autoritățile din Emirate – adaugă ea.

Spune că, de la începutul războiului, ea și soțul și-au păstrat calmul și au continuat să își desfășoare activitățile obișnuite, de la cumpărături la mers la piscină, la fel ca majoritatea celorlalți. În schimb, incertitudinea zborului de întoarcere naște unele îngrijorări acasă și le dă peste cap unele planuri.

A postat constant live-uri pe rețelele sociale pentru a arăta că lucrurile sunt sub control, dar a primit mai degrabă injurii și critici „cum că dezinformez.” De altfel, în mediul online au apărut foarte multe ironii la adresa celor care au ales să își petreacă sejurul în Dubai.

Nicolae Băciuț, scriitor din Târgu-Mureș, este și el cu familia acolo. Pe 28 februarie a fost chiar martor la explozia unei drone la intrarea într-un hotel de cinci stele, pe care a văzut-o de pe o platformă de panoramă amplasată la 240 de metri înălțime.

„A apărut la orizont ceva ce mie îmi apărea ca avion de vânătoare, ca apoi în câteva secunde să realizez că, de fapt, era o rachetă, care brusc și-a schimbat direcția, venind paralel cu oceanul, și a lovit în intrarea unui hotel de cinci stele”, a povestit el pentru Europa Liberă.

„În prima noapte (sâmbătă spre duminică, n.r.), cerul a fost ca un foc de artificii, au fost zeci de lovituri trimise dinspre Iran, cu drone, rachete, dar au fost anihilate de apărarea anti-aeriană”, adaugă el.

Asta continuă să le dea oamenilor un sentiment de siguranță, spune Nicolae Băciuț, care a continuat să viziteze mai multe obiective din oraș. Zborul programat cu care el și familia sa ar trebui să se întoarcă în țară este programat pentru joi, 5 martie. Miercuri, zborul nu era încă anulat.

„Consulatul ne-a sunat și ne-a dat informații despre preocupările guvernului de a găsi soluțiii pentru repatrieri, dacă nu se reglementează povestea cu zborurile anulate”.

„Am întâlnit români care mi-au spus că li s-a asigurat cazare și suportul cheltuielilor de către companiile cu care au zburat până la data replanificării zborurilor”, adaugă Băciuț.

Jurnalistul Știrilor ProTV, Alex Donovici, este și el în Dubai, într-un sejur cu familia, și a postat zilnic, pe Facebook, relatări de la fața locului. A constatat că, deși spațiul aerian este oficial închis, au loc totuși zboruri spre țări care au organizat repatrieri.

„Pur și simplu nu avem cum să plecăm de aici și te strânge ușor cămașa la spate când citești că SUA, UK ori Qatar încercă să își recupereze cetățenii din Emirate, iar Bristish Airways ori Lufthansa au organizat zboruri speciale pentru, atenție, echipajele de zbor blocate aici”, a povestit el, pe 3 martie.

Au bilete la două companii, dar niciuna nu zboară. Au încercat să își programeze noi zboruri, începând cu 5 sau 6 martie, spre țări europene, dar prețurile sunt foarte ridicate, peste 2.000 de euro de persoană, a povestit el.

Sunt persoane care s-au deplasat terestru spre Oman, stat vecin, pentru a zbura de acolo spre Europa, a mai relatat jurnalistul. El și familia nu și-au asumat riscul, mai ales că sunt și cu copiii și au auzit de „cazuri nefericite, blocați în drum, amendați, trimiși înapoi.”

Deocamdată, autoritățile române nu au anunțat acțiuni concrete pentru repatrierea turiștilor din Emirate, de unde provin circa 2.000 din cei 3.000 de români din Orientul Mijlociu care au cerut în mod concret sprijin consular, potrivit lui Andrei Țărnea.

„O soluție cum e cea din Israel, în care transporți terestru, e fezabilă pentru numere relativ mici: 200-300 de oameni. În momentul în care vorbim deja despre mii de oameni (precum în Emiratele Arabe, n.r.) soluția aceea este posibilă, dar implică cu totul alt efort, o altă perioadă de pregătire, un alt tip de angajament”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE, citat de Agerpres.

Blocat în Oman, ieșit prin Egipt

Răzvan Ionescu, din București, se afla, la începutul conflictului între SUA-Israel și Iran, într-un sejur în Oman – țară învecinată cu Emiratele Arabe, zona Dubai și cu Arabia Saudită – alături de prietena sa.

„Suntem aici din 23 februarie, trebuia să stăm o săptămână. Aveam zborul programat pe 1 martie, dar am mai prelungit încă două zile, pentru că nu sunt zboruri”, ne-a povestit el, miercuri, 3 martie.

„Nu e niciun pericol în Oman, în Muscat (capitala Omanului, n.r.) cum nu e niciun Dubai, din ce am vorbit cu cunoștințe de acolo. Ținte sunt navele și baze militare, care oricum sunt evacuate și goale”, adaugă el. Spune că nu a auzit nici alarme, nici explozii.

„E păcat că foarte lume a rămas blocată, ca și noi, și fără multe soluții. De la ambasadă nu am primit răspunsuri concrete, ci mai degrabă ambiguue, fără opțiuni de repatriere, de transport susținut sau decontare de cheltuieli, cum am auzit că se întâmplă în Dubai”, continuă, pe de altă parte, el.

Spune că a urmărit în permanență informările oficiale, ale autorităților și companiilor aeriene, dar că atâta vreme cât sunt atacuri, fie și sporadice, spațiul aerian este perturbat și zborurile nu pot fi operate.

„Zboruri care sunt, sunt foarte scumpe, de la câteva mii de euro în sus și tot cresc prețurile, iar cei care și le iau, se trezesc că tot se anulează.”

Miercuri, 4 martie, bărbatul ne-a relatat că a reușit să găsească curse spre Egipt, „iar de acolo cred că ne descurcăm”, spune el.

Situația din Israel

Isarelul este singura țară din Orientul Mijlociu de unde autoritățile române au reușit să intermedieze repatrieri până acum, via Egipt: cei 318 turiști care au sosit în București, în noaptea de luni spre marți.

Oamenii au relatat că au trecut prin clipe de panică, sub sunet de bombe și alarme, și au fost nemulțumiți de faptul că au trebuit să își suporte din banii proprii repatrierea, deși au avut de a face cu o situație excepțională.

În Israel sunt în continuare turiști români care caută modalități de a reveni în țară.

Gabriela Rusu și soțul ei, din Iași, au mers în Israel, la locurile sfinte, pe 26 februarie și urmau să se întoarcă în țară pe 28 februarie, când a izbucnit războiul. Au locuit în Nazaret Illit, la cunoștințe. Femeia și-a exprimat panica pe un grup de Facebook dedicat românilor din Israel, unde a cerut ajutor pentru a se întoarce acasă, mărturisind că se află în Israel pentru a se ruga pentru sănătatea copilului.

Unii dintre cei care au comentat postarea i-au atras atenția că trebuia să evite deplasarea, în condițiile unui conflict iminent, respectiv să încerce deplasarea terestră spre Egipt.

„Am completat formularul online la Ambasada din Tel Aviv, am și vorbit la telefon și ni se tot spune să asteptăm, să asteptăm....Am sunat la Consulatul din Haifa, la fel...să așteptăm”, ne-a relatat ea.

Compania aeriană le-a returnat banii pe bilete.

Soluția recomandată de autorități în astfel de cazuri este înregistrarea la consulat și contactarea companiei aeriene, pentru asistență până la replanificarea zborurilor, iar în paralel alipirea la un grup mai mare, în vederea repetrierii organizate.

„Cineva de la Ministerul Turismului mi-a sugerat să mă alipesc de un grup”, spune pentru Europa Liberă, Irina Coiciu din Constanța, care a reușit, alături de soțul ei, să se alăture unui grup de peste 40 de persoane, care se mergea cu autocarul spre vama Taba, cu Egiptul. „Trecem vama terestru”, a punctat ea.

Conflictul armat din Orientul Mijlociu se resimte din plin și pentru românii care sunt stabiliți în Israel. Sirenele și alarmele sună constant în diferite zone ale țării, în special în nord, la granița cu Libanul, din sudul căruia a lansat drone și rachete gruparea Hezbollah, dar și în centru.

Dragoș Nelersa spune pentru Europa Liberă că oamenii din Israel sunt obișnuiți de foarte mulți ani cu avertizările, date fiind războiul din Gaza și atacurile unor grupări militante din regiune.

Locuințele construite în ultimii 35 de ani în Israel, după războiul din Golf din anii '90, sunt dotate toate cu camere de tip adăpost, dar o treime din locuințele din țară nu au astfel de facilități.

„La noi în bloc avem fiecare camera noastră de adăpostire, care funcționează în mod obișnuit ca una normală, doar că are pereții foarte groși, iar la geam avem ca o placă mare de fier pe care o trag și o împing. Ușa este și ea una foarte groasă, cu gumă care închide ermetic și are un sistem prin care nu poate fi smulsă din balamale”, relatează el.

În ultimele zile au folosit constant camera de siguranță, în condițiile în care alarmele și sirenele au sunat în repetate rânduri.

„Cei care nu au astfel de camere sunt nevoiți să meargă în adăposturile comune ale blocurilor sau în cele publice.

Cu toate acestea, atmosfera în rândul israelienilor și românilor din Israel este una optimistă.

„Avem mare încredere în armată, în sistemul de apărare Irdon Dome, care ne apără. Sigur că nu există apărare ermetică 100% și de aceea în momentul în care sunt trimise aceste valuri de rachete, toată lumea trebuie să respecte indicațiile Frontului Apărării Naționale, de a se adăposti.”

Lior Lieberman, cetățean român și israelian, stabilit de peste 30 de ani în Israel, spune că fiecare secundă a devenit importantă. Mai ales în nordul țării, înspre granița cu Libanul, de unde Hezbollah lansează atacuri de ripostă.

„Acolo si timpul avut la dispozitie pentru baricadare e maxim 15 secunde de la alarmă, uneori mai putin. În centru avem «luxul» a 90 de secunde de atentionare”, spune bărbatul, ghid turistic, care locuiește într-o suburbie a Tel-Aviv-ului.

În multe cazuri, oamenii ajung să doarmă în adăosturile publice, precum parcări subterane sau stații de metrou.

Între timp, marți seară, autoritățile israeliene au anunțat că intenționează să redeschidă treptat spațiul aerian, începând din noaptea de miercuri spre joi, cu un regim de un zbor pe oră, în primele 24 de ore.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.