În schimbul celor 2,62 de miliarde de euro, România trebuie să convingă Comisia Europeană că a îndeplinit sau este pe cale să finalizeze 62 de reforme și investiții din programul PNRR, asumat de Guvern.
Aceste obiective sunt „ exclusiv din componenta de bani nerambursabili”, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.
Cu alte cuvinte, pentru aceste 62 de obiective, România va primi bani gratuit.
Între cele 62 de reforme și investiții se află:
- adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern, pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor;
- înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;
- finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica;
- operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate;
- renovarea și/sau dotarea a peste două mii de cabinete de medici de familie cu echipamente medicale;
- aprobarea pachetului de servicii si a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale;
- modernizarea a 50 de centre comunitare (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități);
- continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță.
Pe lista celor 62 de obiective se află însă și jalonul „Intrarea în vigoare a legilor Justiției”.
Legile Justiției au fost modificate încă din 2022, dar nu au fost introduse până acum în cererile de plată precedente, au explicat pentru Europa Liberă surse guvernamentale. Motivul: în calendarul PNRR, termenul limită era 2025.
Legile Justiției au fost modificate în 2022 în vederea eliminării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), mecanism al Comisiei Europene de monitorizare a funcționării sistemului judiciar.
MCV-ul pentru România a fost ridicat și în contextul în care unele state membre ale Uniunii Europene se opuneau intrării României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație Schengen invocând acest mecanism de supraveghere a mersului Justiției, inclusiv a luptei împotriva corupției din România.
Când ar putea primi România tranșa a patra de bani din PNRR
După ce MIPE a depus a patra cerere de bani din PNRR, Comisia are la dispoziție două luni pentru analizarea îndeplinirii obiectivelor pentru care România cere cele 2,6 miliarde de euro.
Cel mai devreme, bani pot fi livrați României în luna martie.
În 2025, România a primit doar o tranșă de bani din PNRR, și aceea parțială. Este vorba despre 1,3 miliarde de euro din tranșa a treia, din peste 2 miliarde de euro disponibile.
Comisia Europeană a suspendat alocarea a 900 de milioane de euro din tranșa a treia ca urmare a rătării de către România a mai multor reforme, între care cea a Legii privind pensionarea magistraților.
Aproape 11 miliarde de euro mai poate accesa România de la Uniunea Europeană până august 2026, prin PNRR, programul Uniunii Europene de refacere a economiilor după criza economică provocată de pandemia de COVID-19, între 2020 și 2022.
Programul PNRR a început în 2021 și se încheie în august 2026.
La acest moment, bilanțul PNRR-ului românesc arată astfel, după renegocierea din ultimele luni între Guvernul României și Comisia Europeană:
- 10, 7 miliarde de euro încasate de la UE prin plățile din primele trei tranșe (2022 -2025);
- 21.262 de investiții încheiate, în curs de realizare sau contractate;
- 13.686 beneficiari care au contractat investiții;
- 5.024 beneficiari către care s-au făcut plățile pentru investițiile realizate.
Pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene găsiți o hartă cu toate cele peste 21 de mii de proiecte dezvoltate prin PNRR în România.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI